Se leapădă natura
de haina frunzelor,
se-mbracă iar poetul
cu roba muzelor,
se-ascunde dimineaţa
în taina cerbilor,
alunecă iar şesul
în noaptea corbilor,
se risipeşte toamna
prin sate şi-n pustiu,
se prinde promoroaca
pe versuri, şi-i târziu…
se pregăteşte iarna
în norii cerului,
se-ncheagă gheaţa rece
în palma gerului,
ne aminteşte câmpul
de grâu, de flori, de iezi,
se bucură copiii
de primele zăpezi,
se-aşterne încet bruma –
argint pământului,
se duce plutind, viaţa,
în zborul vântului.
9 noiembrie 2010


