Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » George Rîurel Bălan: 38

George Rîurel Bălan: 38

Să nu păcătuiesc cu limba
îmi voi păzi a mele drumuri
și voi însufleți marimba
ori mă voi desfăta în fumuri.

Chiar pus-am gurii mele pază
când împotriva mea stătuse
un păcătos, dar mai de vază,
ce zăr din putina-mi băuse.

Și-am amuțit și nici de bine
nu mi-am grăit, deloc, durerea…
înfierbântat am fost: în fine,
dar nu mi-am spus, nicicum, părerea.

Sfârșitul meu, Tu zi-mi-l, Doamne,
și zilele ce le-am eu încă,
ori câte primăveri și toamne,
răbdarea mi-esti, Tu, ca o stâncă.

Căci de la Tine statu mi-este,
mă izbăvește, Tu, de rele,
ocara mea e de poveste,
dar… nu îmi da poveri mai grele!

Cum în deșert tot pământeanul
se tulbură și se-nspăimântă
fii, Doamne, Tu, samariteanul
și de mă ierți, binecuvântă!

Mai înainte de-a mă duce,
Te rog, să-mi dai și mie-o cruce!

Facebooktwitterby feather