Eu îți promit că am să leg
lumina mea de umbra ta,
și să te-ncânt am să aleg,
cât dumitale mi-i lăsa.
Chiar ți-oi aduce-n brațe maci,
de câte ori se va putea,
să-ți pun, în păr, un fir, dibaci,
iar, singur, el s-a împletea.
Sub sălcii, pașii ne-om purta,
iar Cerul s-a-nvârti cu noi,
pe frunte, te voi săruta
și ochii tăi, pe amândoi.
Tot ce-am promis s-a-nfăptuit;
curând vom fi un infinit…
Foto: Simona- Carmen Popoviciu


