Du-te Soare și colindă,
Luna să nu mi te prindă,
sânziene, azi, culege,
fir cu fir, frumos, alege,
că le-om duce cununițe
fetelor cu alunițe,
când se-nvârt, în sărbătoare –
Cap de vară- hora mare.
Dragi îmi sunt, că-și zic drăgaice;
descheiate-s sus la gaice…
Unii spun că-s zâne rele
și vrăjesc prin cântec ele.
Alții, c-au puteri nefaste
și c-aduc, numai, năpaste…
Le-am văzut în ie albă,
fiecare-n gât cu-o salbă.
Nu cred, Soare, că sunt rele,
dimpotrivă-s mândre stele!
Spune-mi, te rog, adevărul
de știi, frate, cin’ li-i vărul?
Strânge florile în grabă,
nu-ți lua o altă treabă.
Pielea mea, zălog, diseară,
ți-o las până-n primăvară.
Curcubeu – albastru șarpe-
cântă ielele din harpe,
Haide, Rîurel, fârtate
zorile sunt nestemate.


