Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » GEORGETA TUDOR: PERIPLUL AMINTIRILOR

GEORGETA TUDOR: PERIPLUL AMINTIRILOR

Gândule, iar zbori hai-hui
Până-n Țara Dorului
Unde tremură sub Lună
El si Ea mână în mână
Unde vântul se oprește
S-asculte ce ii șoptește
El iubitei la ureche
Cum că e fără pereche
Ea roșește de plăcere
Și din ochi teama ii piere
Vede-n El pe Făt Frumos
Altele sunt de prisos
Simte inima că-i bate
Să se-abțină nu prea poate
Totul i se pare vrajă
Cu salcâmii stând de strajă.

Gândule, iar ai zburat
Spre tărâm îndepărtat
Unde-i Țara Tinereții
Când se face rostul vieții
Și se caută pe sine
Cel ce simte ca și mine
Cel ce vrea ca să trăiască
In credința strămoșească
Și pe cap cu cununii
Se gândește la copii
La copiii ce-or să vină
Sub  o tainică lumină

Gândule, mai stai o clipă
Tot de timp imi faci risipă
Vezi prea bine  că nu am
Prea multe frunze pe ram
C-am ajuns in toamna vieții
Cu visele tinereții
Am ajuns să – mi socot anii
Mai de preț decât sunt banii
Dacă – i ai și n-ai credință
Cazi oricând in neputință
Dacă ai credință multă
Domnul ruga ți-o ascultă.

Gândule, de ce mă porți
Pe la căutate porti?
Unele mi s-au deschis
Câteva  mi s-au închis
Dar așa a fost să fie
De la Divina Domnie
Și a fost cât mi-a fost scris
Să mi se-mplineasc-un vis
Visul de-a trăi in lume
Cu principii și cu-n nume
Să nu-ntorc răul cu rău
Chiar bine să fac mereu.

Intră-n teasta – mi, Gândule,
Lasă amintirile
Lasă-le să se adune
Trăind alte vremuri bune
Și în lada zestrei mele
Să pun multe pietricele
Fiecare-n ea să poarte
Urma unei bune fapte
Și de-o fi să mai trăiesc
Domnului Îi mulțumesc
Că mi-a dat nu mare  cruce
Doar cât am putut o duce

7 oct. 2021 Timișoara

Facebooktwitterby feather