LABIRINTUL
Am mers pe cărări neștiute,
Ce m-au dus niște iubiri trecute,
Cu gândul la acea persoană ce a plecat,
Un gol în inimă mi-a lăsat.
Un labirint are multe părți închise
Așa este și în iubire,
Ce ai iubit, nu se mai întoarce la tine.
Oricât de mult l-ai iubi,
Îi va fi ocrotitor celei de lângă el,
Iar eu sufletul o să mi-l înșel,
O să mint că nu te mai iubesc,
Oricât de mult m-ar durea,
O să rămâi doar, amintirea mea
Un labirint al unei iubirii trecute.
DUREREA
Durerea devine prea mare
Pierdută prin gânduri.
Un zâmbet cald
Brațele ce înainte erau deschise,
Acum s-au închis,
Nu au mai așteptat căldură.
Mă lași să scriu poeme pe buzele tale?
Să îți ating pielea catifelată, cu degetele mele pe al tău corp,
Să privesc stelele cu tine, prin ochii tăi să văd universul.
Mă lași să îți țin palma în a mea și să plecăm
Mă lași iubite?
Nu știu pașii, dar voi învăța,
Voi ține ritmul tău.
Azi vreau să îți spun tot ce nu ți-am spus,
În astă seară, te aleg pe tine.



![]() |
Referinţă Bibliografică |