CÂNTĂ-MI
#nowar
Cântă-mi frunză, frunzuliță,
despre țară, despre plai,
peste care câmpul verde
vrea să redevină rai.
Cântă-mi tu, izvorul rece,
despre ape și pământ,
peste care primăvara
naște florile pe rând.
Cântă-mi, cerule înalt,
despre zări și adieri,
peste care vântul cald
să-mprăștie mângâieri.
Cântă-mi tu, pădure mare,
despre frunză, despre ram,
peste care duhul viu
strigă: „tânăr mai eram!”.
Cântă-mi tu, inimă bună,
despre tot ce vrei cânta,
peste care păsări albe
iarna ți-o vor alunga.
Cântă-mi tu, suflete plin,
despre om, despre ființă,
peste care zâna verde
să presare iar credință.
Cântă-mi tu, omule bun,
despre viață, despre vis,
peste care lin plutească
îngerii din paradis.
Cântă-mi tu, lumină lină
despre doruri și iubire,
peste care vechi coșmar
să-mi rămână amintire.
© Gheorghe A Stroia
Bacău, România, 03.03.2022
#gheorgheastroia
by