Când bibliotecile dispar…
Când biblioteca dispare dintr-o casă
Nimeni nu te mai poate salva de sărăcie
În locul ei se instalează o prostie crasă
Ce va conduce Sufletul spre nemernicie
Când bibliotecile dispar dintr-o comunitate
Nimeni n-o mai poate salva de la rătăcire
În locul ei se instalează prostia ca autoritate
Ce va legifera peste tot o parşivă-ndrăcire
Când bibliotecile dispar dintr-un oraş
Nimeni nu-l mai poate salva de la dezastru
În locul lor se instalează prostia ca un îngeraş
Ce coboară-n beznă chiar şi cerul albastru
Când bibliotecile dispar dintr-o regiune
Nimeni n-o mai poate salva de la prăbuşire
În locul lor se instalează a prostiei legiune
Ce va conduce naţia spre-o cruntă-năbuşire
Când bibliotecile dispar dintr-o ţară
Nimeni n-o mai poate salva de la pieire
În locul lor se ridică semeţ a prostiei scară
Sub care fibra naţiei va merge spre sleire
Ne vom mai ridica vreodată din această duhoare,
Din această hidoasă ură ce peste tot domneşte,
Din acest dispreţ turbat ce creşte ca o tumoare
Instaurat de hoarda coloniştilor ce ne stăpâneşte?
Ne vom denumi în continuare tot români
Dacă peste tot în lume suntem denumiţi hoţi,
Animale de povară cu Suflete de păgâni,
Indivizi bolnavi de lene şi complet idioţi?
Se va mai numi vreodată ţara mea România
Dacă aici conducătorii sunt slugi trădătoare,
Va mai dispare vreodată duşmănia şi mânia
Să redevenim ce-am fost, o ţară-n sărbătoare?
Da, numai dacă se va-nlătura de la decizii prostia,
Dacă vor fi alungaţi departe vânzătorii de ţară,
Dacă vom fi necruţători cu ticăloşia şi neomenia
Şi nu vom mai sta-n genunchi la ordine de-afară
Da, dacă ne vom trezi din această lungă adormire
Şi vom aşeza la loc de cinste vechile biblioteci
Vom transforma hidoasa ură-n armonie şi Iubire
Şi tineretul nu va mai sta doar în cluburi şi discoteci
Da, ne vom reveni cu credinţa-n Dumnezeu
Pentru că Dumnezeu există-n tot ceea ce voi urâţi,
Pentru că noi, de veacuri, ştim să-nvingem ce-i greu,
Şi ticăloasa voastră stăpânire ne face mai hotărâţi
Aş vrea să înţelegeţi că nu stăpâniţi veşnicia,
Că sunteţi purtători doar de ură şi lăcomie
Şi orice-aţi face, pe-aceste meleaguri va fi România
Cu-ai săi români stăpâni pe-a lumii veşnicie!
Pentru toţi prietenii mei cu urarea sinceră de „MULTĂ, MULTĂ SĂNĂTATE ŞI NUMAI BUCURII”

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..
Poetul este un apărător al valorilor simple, morale, autentice. Felicitări pentru că vă reconfirmați de fiecare dată crezul, religia, iubirea, reapectul.