Ziua Națională a României, din păcate, nu e trăită în deplinătatea stării sărbătorești de către toți românii. Câteva milioane din câți români suntem pe lume trăiesc siliți de nedreptățile istoriei în hotarele altor țări. Mă refer, firește, la nord-bucovineni și la basarabeni. Basarabenii și-au asumat asta începând cu anul 1990, dar mulți dintre ei (nu însă și destui) tânjesc la întoarcerea la Vatra mare a Neamului.
Așadar, si eu – printre alții – empatizez cu trăirea nostalgică, în tristețe a fraților români aflați, cu silnicie, dincolo de hotarele României.
Celor din Basarabia/ R. Moldova le dedic sentimentele mele, în consens cu starea lor de azi, când, în loc să sărbătorească, comemorează.
SPOVEDANIE PE MALUL DREPT
Mă iartă, frate, de mai poţi,
Că nu te-am apărat de hoţi,
Mă iartă, frate, şi fii blând –
Ţi-o cer spăşit şi suspinând!
Că fraţii tăi din nou sunt laşi
La Bucureşti, ca şi la Iaşi –
Se-ascund nevrednic după fuste,
Clamând că eroismele-s vetuste.
Te ştiu întruna zbuciumat,
Drag frate peste Prut uitat,
Te-aud săptămânal „La est de vest”
Rostind cuvinte de protest.
Te ştiu mereu visând în van
Că va mai face Neamul un Divan,
Te ştiu cu sârg pornit la drum,
Să ne uneşti într-un „Album”.
Ştiu rana de pe chipul tău,
Blând frate drag din Chişinău,
Şi ştiu că ţi-i cinstită fruntea,
Lăsând să “Treacă alţii puntea”.
În stare să ne ierte tot,
Alt frate-al nostru, poliglot,
Nu oboseşte să ne spună:
„Şi totuşi, limba [cea] română”.
De tine, soră, ştiu că osteneşti
Strigând, în „Rugă”, psalmii cei celeşti
Şi aşteptând răsplată pe pământ:
După tăcere, un frăţesc cuvânt.
Mă iartă soră, de ţi-e milă,
De neputinţa mea umilă!
Mă iartă, frate, de mai poţi,
Că nu te-am apărat de hoţi!
———————————
Gheorghe PÂRLEA
NOTĂ: Citatele sunt sintagme consacrate de bibliografia a cinci dragi creatori basarabeni: Nicolae Dabija, Vasile Șoimaru, Nicolae Rusu, Vlad Pohilă, Ninela Caranfil.
by