Un act de eroism poate fi numit efortul unor oameni de cultură buzoieni de a edita, şi în acest an, o lucrare de tradiţie, „Almanah 2020 Renaşterea buzoiană”, devenit simbol cultural local. Nu cunoaştem un alt proiect editorial care să fi ajuns în al 17-lea an de existenţă în spaţiul geografic de la Curbura Carpaţilor. Merită cel puţin felicitaţi, din solidaritate culturală (dacă din implicare financiară nu ne îngăduie nepăsarea şi egoismul) membrii colectivului de redacţie: Ovidiu Cameliu Petrescu, coordonatorul lucrării, Viorel Frîncu, părintele acestei ediţii, Marcela Chiriţă, corector, Cornelia Ionescu-Ciurumelea, grafică, Lucian Mănăilescu, tehnoredactare şi prelucrare fotografii.
Coperta 1 şi 4 expun două sculpturi binecunoscute buzoienilor: bustul primarului Nicu Constantinescu şi bustul Mareşalului Alexandru Averescu.
84 de autori, dintre care 47 de poeţi, asigură conţinutul unuia din cele mai interesante numere, într-un sumar de 264 de pagini, cu un echilibru apreciabil între genuri şi specii. Spre lauda lor, realizatorii au refuzat orgolioasele recenzii şi cronici literare, publicând, în schimb, o binemeritată luare de poziţie a lui Florentin Popescu, intitulată ironic „Reţetar literar pentru uzul celor care vor să scrie eseuri, prefeţe, cronici de întâmpinare, tabele cronologice, fişe biobibliografice etc.” Care sperăm să fie citită de cât mai mulţi exponenţi ai bunăvoinţei critice. Prin atitudinea lor, realizatorii almanahului au înfăptuit şi o acţiune de asanare şi de aşezare corectă a valorilor. Segmentul cultural-istoric, foarte consistent, este reprezentat la nivelul cel mai înalt de articole precum: „Cultura în socialism şi cea postdecembristă” (Ov.C. Petrescu), „Un edil de excepţie al Buzăului – Nicu I. Constantinescu – omagiu la împlinirea a 180 de ani de la naştere şi 115 ani de la moarte” (Valeriu Nicolescu), „Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România la Centenar” (Stan Brebenel), „Pe vremuri, buzoienii reclamau la ziar” (V. Frîncu), „Din activitatea de protecţie a monumentelor istorice din judeţul Buzău la începutul anilor 1970” (Viorel Gheorghe), „Drumul Buzăului” (Constantin Costea), „Pamfil Şeicaru şi Buzăul” (Emil Niculescu), „Alexandru Marghiloman – ultimul lord valah” (V. Frîncu), „Un tezaur din sec. V d.Hr. descoperit pe teritoriul comunei Pârscov” (Dumitru Scoroşanu), „Despre artă şi credinţă în proza lui V. Voiculescu” (Aida Oana Drugău), „116 ani de la naşterea lui Mihail Steriade” (I. Aldeniu), „Poeţi ai sudului” (Şerban Codrin), „Cucu Ştefănescu – Epopeea României dezmoştenite” (Titi Damian), „Aviaţia de informaţie, în timpul celui de-al doiea război mondial” (Marius Adrian Nicoară), „Gheorghe Stroe, un Sisif pe muntele de cenuşă” (Elena Otavă), „Madam Tolstoi: Constanţa Marino-Moscu” (Nicolae Peneş), „Gelu Moise – pictor şi memorialist de o rară sensibilitate” (Stelian Grigore).
Pamfletul literar şi social este prezent prin „De strajă la violete” (Nistor Tănăsescu), „Dialogul dialogurilor” (Magda Ursache), „Solidaritatea prost înţeleasă” (Mihaela Gomoescu). Savuroase pagini de călătorie semnează Aurel Anghel, Paul Androne, Sava Bogasiu, Georgeta Tudor, Genovel-Florentin Frăţilă, Cristina Moise. Proza se recomandă singură, prin autori consacraţi, dar şi prin surprizele frumoase numite Ana Androne şi Gabriel Peneş. Lista poeţilor este bogată. Cuprinde versificatori aflaţi la început de drum şi autori respectabili. Întrucât orgoliile lirice sunt uriaşe la români, ne ferim să amintim vreun nume. I-am citit pe toţi cu plăcere. Ne exprimăm bucuria că parteneriatul Almanah – Revista Întrezăriri a funcţionat şi acum. Pe coperta 3 citim următoarea însemnare: „Almanahul Renaşterea buzoiană – 2020 a apărut cu sprijinul material al domnului Ovidiu Cameliu Petrescu, preşedinte al Asociaţiei Culturale Renaşterea buzoiană precum şi prin amabilitatea domnului ing. Cornel Stanciu, directorul editurii Teocora şi al tipografiei Euro Print Company SRL Buzău”.
Asociaţia culturală Renaşterea buzoiană şi almanahul formează numitorul comun care ne-a legat ani la rând, liantul care impune prin varietate în peisajul comunicării artistice. Demersul său principal este scoaterea din pasivitate a unui număr tot mai mare de intelectuali buzoieni. Datorită perseverenţei cititorilor, această piatră de hotar stă neclintită în cultura română. Credem că acest proiect, cu toate ideile generoase pe care le implică, va pătrunde tot mai adânc în conştiinţa cititorilor.


