GOLGOTA LUI HRISTOS
La 33 de ani Iisus a fost condamnat la moarte, cea mai cumplită a epocii. Numai cei mai răi criminali au murit ca Iisus, iar moartea Lui a fost și mai sadică, pentru că nu toţi criminalii condamnaţi la acea pedeapsă au avut cuie bătute în membrele lor, dintre cele mai mari. Fiecare avea 15-20 cm, cu un cap de 6-8 mm şi la cealaltă extremitate ascuţit. Cuiele erau bătute la încheietura mâinii, pentru că acolo există un tendon care ajunge în umăr şi când cuiele erau bătute, acest tendon se rupea, obligându-l pe cel crucificat să forţeze toţi muşchii spatelui, pentru a ţine încheieturile în cuie şi pentru a putea respira – prelungind agonia. Durerile erau cumplite, încercând să se sprijine în cuiul bătut în picioare, care era mai mare decât cele de la mâini, pentru că era bătut pe ambele picioare împreunate. Mântuitorul a suportat aceste chinuri puţin mai mult de 3 ore, când un soldat I-a pus o coroană de spini pe cap, iar altul i-a înfipt o sabie în coaste. Înainte de a muri, rănile nu mai sângerau, ci ieşea numai apă (plasmă) din ele.
Toate aste chinuri s-au succedat după umilinţa prin care a trecut, cărându-și propria cruce pe dealul Golgotei – martiriul pe care l-a îndurat pentru a „spăla” toate păcatele lumii, precum Pilat din Pont și-a spălat mâinile în semn de eliberare a păcatului capital.
Pentru jertfa Sa este bine să ne rugăm, cerându-I iertare întru numele Său, căci iată ce spune Sfânta Scriptură:
„Dacă ţi-e ruşine cu mine, Eu Mă voi ruşina cu tine în faţa Tatălui Meu”. (Matei 10, 32-33)
Dacă Îl iubeşti pe Dumnezeu şi nu te ruşinezi de toate sacrificiile pe care le-a făcut, spune o rugăciune așa cum îți șoptește Îngerul Păzitor sau așa cu mi-a șoptit Duhul Sfânt.
Să ne rugăm Celui care a stat la judecată fără a se împotrivi, a primit palme peste obraji din mâinile pe care le-a zidit, iar poporul cel fără de legile divine L-a răstignit pe Cruce, pentru a se înveșmânta în Lumina Învierii. Atunci s-a rupt catapeteasma Templului, iar Soarele și-a stins lumina, nesuportând să-L vadă în chinuri pe Fiul Dumnezeului a toate Creator. Lui să ne rugăm cu smerenie și credință!
Doamne, ascultă-mi rugăciunea și ne miluiește pe toți din neam
– Tu ești izvorul existenţei mele şi Salvatorul meu din orice necaz sau păcat și numai prin grija ta mă trezesc în fiecare dimineață.
– Tu ştii bine, Doamne Iisuse Hristoase, toate necazurile prin care trec și Te rog să-mi asculți rugăciunea!
– În numele Sfintei Treimi ajută-mă în toate și binecuvântează-mi fiecare zi a vieții!
– Iartă-mă de tot ce am greșit Ție și aproapelui meu cu voință sau fără voie, cu știință sau neștiință, cu gândul sau fapta!
– Binecuvântează România și poporul român spre pace, libertate și progres, întru slava Tatălui, Fiului și Sfântului Duh!
– Ai grigă de familia mea, de prieteni și dușmani, ajută-i în toate planurile cuviincioase, eliberează-i de tot răul și ocrotește-i să nu cadă în ispită, că a Ta este Împărăția și slava Tatălui, acum și pururea în veacul veacului!
Amin!
*
PLÂNGEA ȘI CRUCEA ÎNSÂNGERATĂ
.
De noaptea când pe Golgota, Crucea-Și ducea Iisus,
Toată omenirea știe că s-au cutremurat
Pământul și Cerul, când Fiu a fost sacrificat
Cu voia Celui de Sus.
.
Dar Iisus îndura chinurile în tăcere,
Cu sângele să spele păcatul necredinței,
Pe om să-l lumineze cu flacăra căinței,
Prin a Sa Înviere.
.
De mila Lui lăcrima Crucea însângerată,
Când spinii rugului Îi răneau fruntea divină,
Iar El chema pe Dumnezeu, în Duh Sfânt să vină,
Să-I curme crudă soartă.
.
Doar strigăt din rugăciunea Maicii se auzea
Peste întreaga suflare de la Pământ la Cer,
Că numai Tatăl știa de-al Învierii mister,
Când Iisus Hristos murea.
.
Dar în miez de noapte, Lumină din Cer coboară
La Mormântul Sfânt, pentru suflarea omenească,
Ce prin minune, credința sfântă să renască
Pe lacrimă de ceară.
.
Suflate păcătoase din Iad le-a eliberat
Iisus, când cu moartea trupească a plătit tribut
Lui Dumnezeu și Tatăl, pe om l-a iubit mai mult,
Iar pe Fiu L-a înviat!
*
RECVIEM PENTRU HRISTOS
(sonet pătimirii)
.
În suflete răsună Răstignirea,
Cu martiriul lui Hristos pe Pământ
Și jertfa sângeroasă în pocal sfânt,
Pentru ucenici pe care îi iubea.
.
Răsună ecouri la Sfântul Mormânt,
Până află toată creștinătatea
Că Mântuitorul a învins moartea
Înviind spre al credinței Legământ.
.
Se-aud cântări din Scripturile Sfinte,
Când heruvimii Îi cântă Prohodul
Lui Mesia dezbrăcat de veșminte.
.
În ceruri se întrunește Sinodul
Să dăruiască celor din morminte,
Viață veșnică prin Mântuitorul.
*
CRUCEA VIEȚII OMENȘTI
.
De-ar fi Crucea cât de grea,
Nu poți renunța la ea
Că este chiar viața ta,
Ce-ai primit-o cu soarta.
.
Poart-o în sufletul tău,
Cât ți-a menit Dumnezeu
În harul de bun-creștin,
Să-ți fie scut în destin.
.
În suflet de pelerin
E voia Celui Divin
Să o plantezi pe mormânt
Spre grija Duhului Sfânt.
Amin!
.
*Maria Filipoiu – poet, eseist, exeget, jurnalist UZPR