Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ANIVERSĂRI » IN MEMORIAM – DRAGOMIR IGNAT (30 ianuarie 1947 – septembrie 2019)

IN MEMORIAM – DRAGOMIR IGNAT (30 ianuarie 1947 – septembrie 2019)

(spicuiri)

,,Pe cât de falnic își poartă statura-i înaltă, în școli, redacții sau cenacluri, pe atât de discret și modest este DRAGOMIR IGNAT când e vorba de creațiile sale literare. … DRAGOMIR IGNAT este de meserie profesor de limba și literatura română și, deci, știe ce-nseamnă forța Cuvântului, mai ales când îl și imortalizezi prin tiparnițe … și-a adunat creațiile sale mai vechi și mai noi și le risipește cu drag tuturor, printr-o carte cu titlul <<RISIPIRI>>. Ne-am fi așteptat ca poetul care în viața de zi cu zi este un bonom, un hâtru, cu un ales simț al umorului, să-și reflecte personalitatea și în versuri ironice, iconoclaste, cum este la modă la mulți literați ai literaturii actuale. Nu este așa: prin majoritatea versurilor trece vântul cald al tandreții, al suavității, al poeziei de tip clasic, atât ca ideatică, cât și ca formă” … (pag. 5)

  • Spicuiri din Prefața volumului RISIPIRI – prefață numită UN VIKING ÎN POEZIA MARAMUREȘEANĂ –DRAGOMIR IGNAT, semnată de regretatul prof. Ion BURNAR (Ionuʹ Împăratului) …

 

POETUL 

 

Nefiresc de pământește călcând

Cu vara iubirii arama din grâne

Trece printre oameni poetul, când

Mijește a mâine în noi și rămâne

Numai zumzetu pasului umplând

Sufletul nostru cu miresme de pâine.

 

Nefiresc de pământește, cu inima

Tribut plătind devenirii noastre,

Poetul e lamura patriei, vinul

De lungă viață-n mărgele albastre

Din neam moștenit cu dreptate.

 

Nefiresc de pământește-mplinind

Cu zborul său veacul, poetul rămâne

Pasărea Flamingo neîncetat căutând

De aur mkierea-n fagure de bine.

(1975)

– din volumul RISIPIRI, Editura Eurotip, Baia Mare, 2007, ISBN 10/973-88154-4-4, pag. 36.

                              

O DEFINIȚIE A POETULUI

 

Din plete-i coboară

mărgele precum rășina de brad

neînțelese cimilituri

dintr-o și mai neînțeleasă

tragedie.

 

Ar fi putut să aibă

paharele mereu cu cidru pline

dar cuvintele-i cad

asemeni unor conuri

de brad.

 

La întretăieri de drumuri

decibelii nu-l mai ascultă,

condeier demodat

oferind licoarea silabelor sale

în cupe de stârvuri de vită.

(2002)

– din volumul RISIPIRI, Editura Eurotip, Baia Mare, 2007, ISBN 10/973-88154-4-4, pag. 59.

 

 

EPILOG

 

Seîntâmpla prin luna lui Răpciune,

Pășeam tăcuți, nimic având a spune,

Cădea un soare roșu peste noi

Și miroseam a vechi tristeți, apoi

 

Cărarea se-mpărțea spre asfințit,

În două ca-ntr-un fim nedeslușit.

În cumpănă stătum când ne-am oprit,

O vom lua spre apus ori răsărit?

 

E cumpăna mai grea decât se pare

Și nu găsim a tainei dezlegare,

Privesc, privesc cu ochii în pământ

Și nu mai știu de suntem ori de sunt.

………………………………………………………..

Și nu mai știu de suntem … ori de sunt?!

(2006)

– din volumul RISIPIRI, Editura Eurotip, Baia Mare, 2007, ISBN 10/973-88154-4-4, pag. 64.

 

 

DRUM LIN – POET AL RISIPIRILOR DE SENTIMENTE, CU O PRIVIRE DE PROMOROACĂ … DRUM LIN!

 

Vasile BELE – Chiuzbaia 2020

Facebooktwitterby feather