Din bezna cea adâncă, ies duhurile rele,
Să pună stăpânire pe-ai noștri politruci –
Ne asupresc cu biruri din ce în ce mai grele
Iar țara-ncet și sigur au pus-o ”pe butuci”!
N-au nici o meserie – de-o au n-o stăpânesc,
Robi ai politichiii, prin care ”rod ciolanul”,
Trădând cu nonșalanță, tot ce e românesc,
Salar au într-o lună, cât luăm noi în tot anul!
Câtă nerușinare și-atâta nesimțire,
Mă-ntreb cum pot să-ncapă în cugetul de om,
Numai să ”vândă” țara a fost a lor menire –
Prostia-ar fi o scuză – nu-s proști, însă le dorm
Cu-atâta nonșalanță când fac legile țării,
Și-așa în voia sorții născut-au un hățiș –
Mori cu dreptatea-n mână și vezi judecătorii
Arest la domiciliu cum le dau pe furiș!
Furat-au miliarde și fură pe-apucate,
Titlu de glorii iată-i să fii azi trădător
Iar căile virtuții sunt astăzi ferecate –
În fiecare zi, apare-alt impostor.
Iar țara asta mândră, cu hoții ”la butoane”,
Rămâne fără fiii ce pleacă-n lumea mare
Să-și caute norocul, și Doamne-s milioane –
Lăsând soții și pruncii cu inimile-amare.
Tu brav român ce-n secol te-ai dovedit viteaz,
Alungă paraziții din fruntea țării tale –
Ai suportat destul iar cugetul ți-e treaz…
Dreptatea să se facă în zăngănit de zale!
by