LIMBA ROMÂNĂ – PATRIMONIU CULTURAL
„Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicul a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană.” – Petre Ţuţea
Ziua Limbii Române – maternă, oficială, literară, scrisă și vorbită, pe web, îmbogăţită sau sărăcită, cultivată sau maltratată – este celebrată la 31 august, de 28 milioane de vorbitori de limba română din toata lumea, fiind marcată de autorităţi şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institute culturale ale României, precum şi de instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea evenimentelor cultural-educative. Tot în 31 august, Ziua Limbii Române este celebrată și în Republica Moldova (din 31 august 1990).
Pentru a fi păstrată acuratețea și importanță limbii române, atât în țară, cât și în afara granițelor ei, a fost proclamată Ziua Limbii Române, prin legea 53/2013.
Manifestările organizate la această sărbătoare, propun să-i unească pe 31 august pe cei care vorbesc şi simt românește şi dau ocazia de a ne reaminti că „limba noastră-i o comoară” şi că „limba română este patria mea”. Învățată în familie și cultivată la școală, deși e mediatizată în evenimentele și manifestările culturale, limba română a fost „poluată” cu intenția modernismului influent al tinerei generații, care nu mai unește spiritele naționale, ci le dezbină.
Limba maternă este comoara spirituală pe care o moștenesc copiii de la părinți și națiunea de la o generație la alta, despre care ne amintește „bardul de la Mircești”.
„Limba este tezaurul cel mai preţios pe care-l moştenesc copiii de la parinţi,depozitul cel mai sacru lăsat de generaţiile trecute şi care merita să fie păstrat cu sfinţenie de generaţiile care-l primesc.” – Vasile Alecsandri
Reglementările, legile și sancțiunile sporadice nu sunt suficiente pentru a înlătura pericolul degradării limbii române. Neglijenţa cu care e vorbită limba, greşelile frecvente, care tind sa devină reguli, utilizarea aşa-numitului limbaj de lemn sau pătrunderea masivă şi nejustificată a neologismelor sau a termenilor noi de care nu este nevoie, pentru că limba română are un vocabular suficient de bogat, precum şi anglomania exagerată nu îmbogăţesc, ci aduc prejudicii şi degradarea limbii române.
Întrucât limba maternă definește identitatea poporului, suntem datori să o lăsăm moștenire așa cum am primit-o de la cărturarii vremurilor și să vorbim corect românește. Limba maternă este vorbită de etnicii dintre granițele țării și inclusă în tezaurul național.
„Limba este însăţi floarea sufletului etnic al românimii.” – Mihai Eminescu
În limba maternă se studiază și se crează literar, îmbogățind cultura patrimoniul spiritual.
„A vorbi despre limba în care gândeşti este ca o zi de sărbătoare. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi exprimată decât în limba română. Ce patrie minunată este această limbă. Limba română este patria mea!” – Nichita Stănescu
În limba română se studiază istoria neamului, cu victorii, înfrângeri și jertfe ale înaintașilor, evoluția economică și socială a națiunii, fiind monitorizată în ultimii ani, de lingvişti, sociolingvişti, psiholingvişti sau specialişti în geografia lingvistică, spre păstrarea și cultivarea graiului autentic românesc în educație, cultură și mass-media.
În audiovizual, calitatea limbii române este monitorizată, începând din 2007, de responsabilii din două foruri importante: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române şi Consiliul Naţional al Audiovizualului. În urma monitorizărilor privind modul în care limba română e folosită de posturile de radio și televiziune din România, care prin larga audiență, acoperirea teritoriului şi ponderea de emisiuni informative, au un important rol educativ şi cultural, se fac recomandări sau se aplică sancțiuni pentru greșeli gramaticale.
Limba română, cu toată diversitatea, bogăţia şi forța expresivă a fost și este celebrată prin scrieri, de marii gânditori, scriitori şi poeți ai vremurilor, fiindu-i dedicate ode, care intră în înțelepciunea populară, cu haz şi har în proverbe şi zicători.
* Limba maternă este comoara spirituală pe care o moștenesc copiii de la părinți și națiunea de la o generație la alta.
* „Limba vorbită e dulce ca mierea,
dar când e stâlcită,
amară-i ca fierea” – Maria Filipoiu
ODĂ LIBII ROMÂNE
(sonet aniversar)
În veșminte românești, ca o zână
Vine Limba Română, cu suav grai
Să cânte baladă în pitoresc plai,
Când păstorii mioarelor o-ngână.
Cu flori pe glie te întâmpin, să stai
O veșnicie ca apa-n fântână,
Frumoasă și dulce Limbă Română,
Să te slăvească rapsozii în alai!
Din armonia ta te-aș ruga să-mi dai
Buchet de idei pe-a gândului strună,
Pentru cântare la cimpoi și la nai!
Originală prin vremuri rămână
Maternala limbă, venită din Rai,
Pe strămoșescul grai a fi stăpână!
* 31 august – Ziua Limbii Române
Maria Filipoiu / UZPR
București – România

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..