Încă o toamnă așterne
nostalgici pași
în calea anilor
împărțiți la mirajul aducerii aminte
Încă o toamnă
îmi coase cu fir de trecere,
veșmântul foșnitor al
frunzelor lipite pe talpa
anotimpurilor
Încă o toamnă
mă numără printre bobocii
ce mângâie petalele mature
ale înfloririi târzii,
printre spini crescuți
pe marginea drumului vieții
Încă o toamnă
mă așează pe abacul timpului
în numărul lui Dumnezeu,
ca semn al creației încheiate
de lumea completă
a Trinității
prin cele patru puncte cardinale
Încă o toamnă…
legată în imagini,
ca un zălog că voi mai adăuga o culoare
umbrei mele
ce se topește senină,
pictând eternitatea
urmatoarei primăveri.
Mariana Grigore


