Încă de când aveam 14 ani frecventez galelele de box. În Brăila, la ”Arena” din centrul orașului, situată pe fostul Bulevard al Republicii, sau la ”Sala Progresul”. Astfel i-am cunoscut pe marii campioni Simion Cuțov, David Tănase, Ion Covaci (omorât cu cuțitul de un idiot) sau pe antrenorii Bobinaru (o legendă!), Ovidiu și Ganea. Au trecut de atunci aproape 5 decenii. Încă țin minte toate sâmbetele în care se organizau gale imperiale de box incredibil. David Tănase (Titi) mi-a fost coleg de cameră, era originar din Galați, dintr-o comună cunoscută, al cărei nume nu mi-l amintesc acum. În fine, vreau să spun că această lume dură, a boxului, mi-a fost familiară. După meciuri, luptătorii mă luau cu ei la restaurant, noaptea târziu, să mâncăm câte o friptură și să bem câte o bere. Un timp, am cochetat și eu cu acest sport. La fizicul meu mă încadram la ”categoria muscă”, la 48 de kilograme parcă. Mi-am dat seama repede că nu e ceva deosebit în pumnii mei de plastilină. După ani, când m-am retras definitiv la Buzău, l-am căutat de Vasile Deșliu, unul dintre cei mai buni boxeri buzoieni ai tuturor timpurilor. Când venea la Brăila, când urca pe ring, începea toată sala să ”urle”. Era un killer. Era singurul din echipa buzoiană care nu putea fi învins. L-am văzut jucând cu marele mardeiaș Pozniak, un boxer în vogă atunci. Nea Vasile al meu a pierdut la limită. Am plâns. La Buzău, ani buni, când încă exista crâșma ”Pomul Verde”, am băut cu nea Vasile câte o bere, din când în când, când dădeam de el pe acolo. Se retrăsese din viața socială. Își retrăia viața într-o nostalgie impresionantă. La un moment dat, am locuit în același cartier. Un timp, din câte știu, a fost angajat la Sala Sporturilor din Buzău. Cred că a fost o recompensă pentru activitatea sa. Prietenul meu, Traian Chircu, gazetar sportiv greu de egalat, știe mai multe. Acum e prin America! Nea Vasile evoluase la categorie semigrea, la 75 kg., nu mai sunt sigur de aceste încadrări. Era un tip bine clădit. Când am auzit că a murit, era prea târziu. Nu l-am însoțit pe ultimul drum. Am făcut acest excurs pentru a ajunge la o altă legendă a acestui sport dur. La un sportiv care nu are nicio legătură cu Buzăul, Ionuț Iftimoaie, un mare campion, pe care, dincolo de forța sa fizică, îl admir pentru că și-a intelectualizat mușchii și a devenit un actor autentic, jucând în seriale alături de licențiați în teatru, cu o dezinvoltură incredibilă. Am mai auzit de astfel de miracole. Se zice că Alain Delon, Belmondo și alți mari actori ar fi fost luați de pe stradă și făcuți mari vedete de către regizori cu instincte profesionale geniale. Nu știu cine a văzut în Ionuț Iftimoaie un actor care chiar e actor. Cu față, cu fizic, cu mimică absolută. Să-i trăiască talentul și să facă o lungă carieră în actorie. Când îl vedeam cum îi cotonogește pe toți roboții lumii, mă bucuram enorm. Un român dădea cu pumnul și cu piciorul acolo unde se dădea ora exactă a adormirii adversarilor. Pentru convingere, redau mai jos un scurt pasaj din Wikipedia:
Ionuț Iftimoaie (n. 26 august 1978, Comănești, Bacău) este un fost kickboxer român. Numele său de ring este Ivan Drago. Are o înălțime de 1,87 m și o greutate de 102 kg.
- Campion al Italiei la kickboxing
- Campion K-1 Bassano 2001
- Campion K-1 Bassano 2002
- Campion Italy GP 2002
- Best Romanian fighter 2004,2005,2006
- 2010 with RAY Sefo – Best fight of the year
- 2016 Galion-Comanesti – Win the world title WKN, SUPERKOMBAT -95KG Vs Lorenzo Javier Jorge
A fost primul român care a câștigat un turneu K1 organizat in Europa (2001). A participat în cadrul mai multor gale Local Kombat/SuperKombat și a învins nume precum Josip Bodrozic, Freddy Kemayo, Sergei Gur, Stephane Revellion, Ivica Perkovic și a remizat cu Alexander Ustinov. S-a retras dupa o pauză de 4 ani pe data 06.08.2016 (Galion-Comănești) în fața a peste 35.000 de spectatori unde la învins pe ”călăul” fraților Stoica : Lorenzo Javier Jorge
Marin Ifrim
![]() |
Referinţă Bibliografică |

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..