Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » JURNAL » Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXVI)

Marin Ifrim: O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXVI)

In JURNAL

O istorie literară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău (XXXVI)

 

Foarte entuziastă, presa buzoiană, cu mici excepții, a întâmpinat favorabil renovarea ”Sălii Maximilian”. E firesc ca, publiciștii care au înclinații clare spre cultură, să aibă astfel de atitudine. Astfel, prin redactorul-șef Cristian Ionescu, ziarul ”Opinia” din 25 octombrie 2018 dedică evenimentului o pagină întreagă, mai mult de jumătate din text fiind alocat unui interviu lămuritor cu managerul Sorin Tudor, cel care a concesionat și modernizat ”Sala Maximilian”. Întrebat ”ce presupune modernizarea sălii”, Sorin Tudor răspunde prompt: ”Practic, această sală va deveni o platformă generoasă din punct de vedere cultural sau chiar un hub cultural ce va include acţiuni şi proiecte din diferite arii tematice: dans, muzică, teatru, film, educaţie prin cultură ş.a. Ţin să menţionez faptul că preluarea managementului sălii de spectacol a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău reprezintă o etapă câştigată în alcătuirea unei reţele de săli de spectacole cu dotări tehnice de ultimă generaţie şi conţinut cultural de înaltă ţinută. În acest moment, deţin managementul Sălii Rapsodia din Centrul Vechi al Bucureştiului, al Casei de Cultură a Sindicatelor Ploieşti şi sunt în negocieri pentru preluarea altor câteva case de cultură din ţară”. În aceste zile, de când buzoienii au aflat vestea modernizării sălii, am văzut multe fețe luminoase, satisfăcute de revenirea Casei de Cultură a Sindicatelor în lumea bună a spectacolelor. Unii dintre ei sunt oameni simpli, alții aparțin intelectualității urbei. Se simte că, în Buzăul actual, bate un vânt cultural ”subțire” și plin de căldură spirituală. A venit vremea unui emancipări artistice de amploare. Am simțit această conștiință culturală și în suita de interviuri, luate în timp, unor mari actori, care, de multe ori, au jucat pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău. Autorul acestor interviuri nu este altul decât Ionel Stănuță – publicist cu o îndelungată activitate în presa locală, fost funcționar la Direcția pentru Cultură Buzău, de multe ori chiar și director interimar – care, pe vremea când realiza aceste interviuri, era director al Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău! În ”Opinia” din 23 octombrie 2018, Ionel Stănuță publică un interviu cu marele actor Corado Negreanu, care, la acea dată, când discuția dintre cei doi avea avut loc, se apropia de vârsta de 60 de ani, dintre care 40 dedicați cu trup și suflet teatrului. Iată cum ni-l prezintă Ionel Stănuță: ”Un om distins, trecut bine de prima tinerețe, cu o voce domoală, sfătoasă și tandră în același timp. A venit la Buzău, în 1984, cu piesa Teatrului Giulești, ”Cursa de Viena”, spectacol montat de Mihail Stan, după romanul polițist al scriitoarei Rodica Ojog-Brașoveanu, în care juca alături de Ion Pavlescu, Athena Demetriad, Ana Neculce, Sergiu Demetriad și Paul Ioachim. Pentru că rolul pe care îl interpreta în spectacolul de la ora 17,00 i-a permis să iasă din scenă mai repede decât colegii săi, l-am invitat în biroul meu, la o cafea și la o discuție despre… Corado Negreanu și despre  teatru”. Culmea, îmi amintesc această întâmplare. Ionel Stănuță era director al Casei de Cultură a Sindicatelor, iar eu, de prin 1978, împreună cu Constantin Petcu, Gheorghe Andrei, Girel Barbu, Mihai M. Macovei, Sorin Lalu, Constantin Bucur, Cristian Zahiu, Petre Paul, Ion Nica, Ștefan Dima, Sorin Masievici, Aurel Ganea, Spiridon Râmniceanu, Iulian Apostolescu și mulți alții eram membri ai faimosului Cenaclu literar ”Al. Sahia” al Casei de Cultură a Sindicatelor. Întâmplător am văzut și spectacolul evocat de Ionel Stănuță, care, la acea vreme, avea biroul la parterul imensei clădiri, la fosta Cameră nr. 5. Mă bucur sincer că, după ani și ani de muncă în cultură, acesta, ieșind la pensie, a început să-și scrie memoriile…

 

Marin Ifrim, 30.10.2018

 

 

 

 

 

 

 

Facebooktwitterby feather
Etichete:

Related Posts

Despre IFRIM Marin

Născut la 1 Decembrie 1955, în comuna Bălăceanu, jud. Buzău. Studii: Şcoala Profesională de Chimie Brăila, Liceul Agricol Buzău, Şcoala tehnică de maiştri Buzău, Facultatea de Istorie, Muzeografie şi Arhivistică – Universitatea „Spiru Haret” Bucureşti. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţia Bucureşti, din 1998. Cărţi publicate: .”Spre oraşul cu un milion de ferestre”, versuri,Ed.”Litera”, Bucureşti, 1986. .”Curentul marin”,versuri”, Editura „ŞI”, Buzău, 1995. .”Alfabet de tranziţie”,versuri”, Biblioteca Judeţeană „V.Voiculescu”, Buzău, 1995. .”Însemnări despre literatura buzoiană actuală”,critică şi istorie literară, Ed.”Porto Franco”, Galaţi, 1996. .”Fotografii cu cântec”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Incursiuni în viaţa unui actor.George Mihalache-Buzău”, monografie,Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2001. .”Poeme”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2003. .”La spartul târgului”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina”, Buzău, 2004. .”Lamentaţii de mucava”, proză scurtă, Ed.”Anastasia-Ina, Buzău, 2004. .”Suprafaţa lucrurilor”,versuri, Ed.”Rafet”, 2004. .”Scriitori buzoieni şi scriitori din ţară”,critică literară,două ediţii, Ed.”Rafet”,Râmnicu Sărat, 2oo6. .”Fiecare cuvânt pentru Nicolae Pogonaru”,versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2006. .”Monografia comunei Bălăceanu”,coautor, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Gloria locală”, antologie de versuri, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2007. .”Portrete în bleu’Marin”, tablete literare, Ed.”Raluca”, Buzău, 2008. .”Trilogia efemerităţii”, antologie de proză scurtă”, Ed.”Rafet”, Râmnicu Sărat, 2008, 450 pag. .”Circum stanţe”, tablete literare, Ed „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 120 pag. .”Nume şi cărţi”, critică literară, „Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2009, 100, pag. .„Din capitala mondială a anonimatului”, antologie de versuri, Ed. Tipomoldova, colecţia „Opera Omnia”, Iaşi, 2011. .” Cântec pentru cel care se râmnicereşte”, selecţie critică din opera lui Constantin Marafet”, Ed. „Rafet”, Rm. Sărat, 2011, 194 pag. .”Săptămâna de sare”, versuri, Ed. „Rafet”, Râmnicu Sărat, 2011, 67 pag. .”1989. Cartelul metaforelor”, Ed. Editgraph, Buzău, 2012, 79 pag. .”Scrisori din Anglia”, corespondenţă, Ed. Editgraph, Buzău, 2013 .”Cu vaporul prin deşert”, pamflete politice, eLiteratura, Bucureşti, 2014, 268 pag. .”Vid reîncarnat - Reincarnated void”, ediţie bilingvă română-engleză, Ed. Editgraph, Buzău, 2014 .”Invitaţie la vals literar”, interviuri, Ed. Caracter Print, Buzău, 2014 .”Blocat în lift, spre cer”: puzzle lirico-est-etic, Ed. Teocora, Buzău, 2015 .”În sângele ploii”, versuri, Ed. Teocora, Buzău, 2016, 62 pag. .”Cartea de muncă”, Ed. Teocora, Buzău, 2016. Referinţe critice: Geo Vasile, Nicolae Băciuţ, Radu G. Ţeposu, Passionaria Stoicescu, Dan Silviu Boerescu, Magda Ursache, Dumitru Ion Dincă, Stan Brebenel, Ionel Necula, Gheorghe Postelnicu, Titi Damian, Ion Murgeanu, Dumitran Frunză, Nistor Tănăsescu, Alex. Ştefănescu, Lucian Chişu, Dan Giosu, Ion Roşioru, Elena Radu, Gheorghe Neagu, Nina Neagu, Alexandru Spânu, Georgică Manole, Gheorghe Andrei, Florentin Popescu, Dorel Istrate, George Vioreanu, Gheorghe Ene, Tudor Cicu, Corneliu Vasile etc. Secretar general al Asociaţiei Culturale "Renaşterea Buzoiană". Redactor-şef al revistelor "Cartelul metaforelor" şi "Caietele de la Ţinteşti". Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România din anul 1998.