Un mic omagiu pentru Dana Georgiana Bițeanu
Ieri, duminică, 19 august 2018, colega mea de redacție Dana Georgiana Bițeanu și-a aniversat ziua de naștere fiind prezentă, împreună cu tatăl ei, la un botez, la Râmnicu Sărat. Altruism de mare fiabilitate sufletească. Pur și simplu nu am știut că e ziua ei. Mi-a atras atenția o altă colegă de redacție, Irina Mirică. Ambele sunt redactor-șef adjuncți ai ”Cartelului metaforelor”. Eu nu am mai văzut sau auzit ca două entități feminine să nu-și dispute rolul. Sunt colegele mele și mă mândresc cu ele. De fapt, toată redacția e plină de suflete nobile. Sunt un om norocos. Dana Georgiana Bițeanu a publicat două cărți de versuri și un roman autobiografic. Sunt cărți care storc spiritul uman, care te fac să plângi inclusiv transpirația de a te pipăi să simți dacă realitatea e uneori mai tare decât ficțiunea. Dana, prin pierderea mamei sale, într-un accident rutier, a suferit enorm. E puțin spus. Ea este o domniță frumoasă și cu un caracter integru. Cred că nici Sf. Petru sau chiar Dumnezeu nu i-ar putea reproșa ceva. Eu văd îngeri peste tot. Dana este un înger! Toți avem fel de fel de suferințe. Ea nu este cum suntem noi. Ea știe ce e trecutul, ce e prezentul și ce poate fi viitorul. Azi, aproape de ora prânzului, am vorbit cu tatăl ei, Tudor Bițeanu, un economist deosebit. Dana încă dormea. Doar îngerii dorm ziua. I-am transmis prin tatăl ei cea mai simplă urare posibilă: ”La mulți ani cu sănătate”. Conștiința fiecăruia e tare întortocheată, e greu de ”spălat”. Fără prințese precum Dana Georgiana Bițeanu și Irina Mirică, m-aș fi simțit precum o apă care nu poate spăla nimic. La vârsta mea primesc lecții de la niște copii căzuți din cer pe ogorul preocupărilor mele literare. Dana Georgiana Bițeanu, îți mulțumesc că exiști. Te oblig și te rog să exiști. Îți sărut mâna și vreau să nu plâng. Nu e momentul. Mă rog pentru tine, pentru noi toți, să fim o echipă binecuvântată și eficientă. Și de tine depinde rostul nostru literar. Ești o ființă iubită inclusiv de viață. Să ne trăiască și să ne veșnicească revista care ne unește: ”Cartelul metaforelor”! Te salută și ceilalți colegi. Să fii fericită și să-ți iubești tatăl, un om incredibil de puternic la inimă și la suflet. Ești un copil norocos! La mulți ani! Cu tot dragul din lume.
Marin Ifrim, 20.08.2018
![]() |
Referinţă Bibliografică |

Marin IFRIM: Jurnal de clasa a II-a CFR și clasa I USR…
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..