Pe-o singură cărare chiar mergea,
Dar lui i se părea că sunt mai multe,
Coroana pomului din față-i emergea
Spre stânga, dreapta, motiv ca să exulte.
Pe banca ce-o-ntâlnea în cale, medita
I se părea că viața-i feerie,
În nopțile cu lună la stele se uita,
Trăia din plin a stării reverie.
De când cu Bahus se-mprietenise,
Ca soț, din drepturi fusese decăzut,
Nevasta dus-a fost, nu mai venise,
De viața ei, în siguranță, și-a văzut.
Cutume, în trecut, țineau femeia,
Căci nu-ndrăznea să plece din cămin,
Și suporta pentru copii „nedeia”,
Arareori, el devenea creștin
Dar cel de-acum, lătrat fiind de câine,
Uitându-se la steaua care-a răsărit,
Și-ndreaptă pașii către casă… și mâine
Fi-va o nouă zi de meditat și hoinărit.
3 febr. 2023, Buzău, România-Georgeta Tudor
![Urmareste-ne pe Facebook Facebook](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/facebook.png)
![Distribuie pe Twitter twitter](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/social/regular/48x48/twitter.png)
![feather](https://armoniiculturale.ro/wp-content/plugins/social-media-feather/synved-social/image/icon.png)