Tu ai trecut în grabă tată,
uitând să-mi spui că vrei să pleci,
te văd și azi ca altă dată.
în fața casei mă aștepți.
Doar m-ai crescut să fiu ca tine,
un bărbat n-are a plânge,
dar cum să fac să-ți fie bine,
lacrimile unde-oi strânge ?
M-ai învățat ce-i pâinea sfântă,
chiar bărbătește uneori
și azi cocoșul nu mai cântă,
mi-e dor de noi de-atâtea ori.
Mai știi când ne luam la trântă?
cu drag în brațe mă țineai,
dar mi-ai lăsat inima frântă.
mă-ntreb de ce nu câștigai…?
În gând mă-ntorc la tine-ntruna,
m-ai sfătuit să spun ce-i drept,
să-mi șterg din gânduri și minciuna,
de aceea-ți spun că eu te-aștept.
Spuneai că Dumnezeu e mare,
la moară când intrai voios,
doar El ne dă mereu mâncare,
– de ce și timpul dureros…?
Când mă-ntorceam în mare grabă,
mă așteptai să-ți spun povești,
dar astăzi nimeni nu mă-ntreabă:
„- de ce copile te grăbești…?”
În cuget mi-ai lăsat o carte,
te-ntorci cu sfaturi zi de zi,
eu știu că n-ai plecat departe,
să-mi spui te rog când ai să vii…!
Eu stau pierdut cu sapa-n vie,
cum o făceai și tu, desculț.
mi-e jele s-o înfig în glie,
voi ați plecat atât de mulți…!
Mă-ntorc la tine, văd doar piatră,
cu glasul frânt, mă-ntorc mereu,
eu n-am să mint! Mă iartă, tată!
cu-atâtea lacrimi, cât de greu…!
Autor, Mihail Janto
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..