DE ZIUA CULTURII NAȚIONALE ȘI A PRINCIPATELOR ROMÂNE
GALA DE OPERETĂ ROMÂNEASCĂ

Teatrul Național de Operetă și Muzical ,,Ion Dacian” a sărbătorit ziua Culturii Naționale și Ziua Unirii Principatelor Române prin creații celebre din operete românești într-o adevărată ,,Gală de operetă românească”, concert ce a reunit soliștii Teatrului cu ansamblu
rile de orchestră și cor. Acest regal de operetă românească a fost gândit de managerul Teatru
lui, de distinsa doamnă Bianca Ionescu-Ballo, spre a pune în valoare muzica românească cul
tă de inspirație folclorică, oferindu-i publicului vibrația înaltă a frumosului, reîntoarcerea la autentic, la matricea spirituală românească.
Folclorul e firul roșu ce unește prin cuvânt și muzică, tradiții și obiceiuri pe românii din spațiul carpato-danubiano-pontic, cu cei de dincolo de Prut și din toate colțurile lumii, pe unde se vor afla ei acum. Folclorul, în concepția lui Eminescu, oferă surse atât literaturii, cât și muzicii culte, contribuind în mod hotărâtor la definirea trăsăturilor proprii, a specificului național, cât și în formarea, definirea personalității omului de artă. În acest sens genialul muzician român George Enescu spunea: ,,Folclorul nostru…nu numai că e sublim, dar te face să înțelegi totul. E mai savant decât toată muzica așa-zisă savantă, și asta într-un
fel cu totul inconștient, e mai melodic decât orice melodie, dar asta fără să vrea, e duios, ironic, trist, vesel, grav.” Până și Eminescu simțea adânc frumusețea creației poporului nostru, cântecele populare îl încântau și le savura cu multă plăcere: ,,Eu sunt Barbu lăutarul”,
,,Dragi boieri din lumea nouă”, ,,Frunză verde de piper”, ,,Cucuruz cu frunza-n sus” etc….
Revenind la grandiosul spectacol de operetă din București, în deschiderea primei părți am fost purtați în pași de vals de ,,Valsul secolului”, creația genialului Eugen Doga,iar în partea a doua am fost fermecați de ,,Hora Stacatto”, creația maestrului Sile Dinicu, interpretate cu grație de Orchestra T.N.O.M.I.D., sub bagheta maestrului Alexandru Ilie. Am urmărit apoi fascinați momente muzicale din următoarele operete românești:
,,Lăsați-mă să cânt” și ,,Lysistrata” de Gherase Dendrino
,,Fântâna Blanduziei” de Cornel Trăilescu
,,Ana Lugojana”, ,,Plutașul de pe Bistrița” și ,,Târgul de fete” de Filaret Barbu
,,Leonard” și ,,Răspântia” de Florin Comișel
,,Eternele iubiri” și ,,Valurile Dunării” de George Grigoriu
,,Crai Nou” de Ciprian Porumbescu
Mulțumim talentatelor soprane: Bianca Ionescu-Ballo, Doina Scripcaru, Patricia Seymour, Tina Munteanu, Rodica Ștefan, Gabriela Daha, Ligia Dună, Amelia Antoniu,
Mediana Vlad, Gladiola Nițulescu-Lamatic și Mioara Manea Arvunescu!
Mulțumim talentaților baritoni: Ștefan Popov, Marius Mitrofan, Cătălin Petrescu și bașilor: Orest Pîslariu-Ranghilof, Florin Ganea, actorilor: Valentino Tiron, Victor Bucur și mezzo-sopranelor: Raluca Ciocă, Cristina Trandafir.
Mulțumim tenorilor: Alfredo Pascu, Daniel Madia, Florin Budnaru și Mihai Urzicana. Căci după cum spuneau Eminescu și Enescu, în cuvinte diferite: ,,Cel ce cântă se desmiardă și pe el și pe ceilalți.” Sintetizând crezul creatorului popular ,,Eu nu cânt că știu cânta/ Cânt să-mi stâmpăr inima/ Mie și cui m-o asculta.” și confirmând faptul că ,,Ceea ce are importanță în artă este a vibra tu însuți și a-i face și pe alții să vibreze.”
În acest spectacol de operetă artiștii au vibrat cu adevărat, transmițând vibrația publicului entuziast și iubitor de muzică. Iar și iar muzica, cu limbajul ei universal, a unit inimile, cu efectele ei taumaturgice, de vindecare a sufletului.
Mesajul spiritual al acestor creații de operetă evocă ceea ce Mircea Eliade a sintetizat în ,,mitul eternei reîntoarceri”: pentru a ști cine suntem și care este rostul nostru în acest univers cosmic, trebuie să ne reamintim cine am fost și de unde venim.” Această rememorare de genii creatoare precum Mihai Eminescu, George Enescu, Mircea Eliade, Ciprian Porumbescu,…, are darul de a ne regenera spiritual, de a trasa în memoria colectivă ideea că plenitudinea și vigoarea începuturilor pot fi recuperate, regenerate, reactivate, pentru că toți purtăm în suflete pecetea unui spațiu-matrice ancestral.
Felicitări tuturor celor ce au făcut minunat acest spectacol de operetă românească pe scena Teatrului Național de Operetă și Muzical ,,Ion Dacian”!

Mioara Oprișan, membră a Ligii Scriitorilor Români cului național, cât și în formarea, definirea personalității omului de artă.

by

Referinţă Bibliografică

Mioara Oprișan: De ziua Unirii Principatelor Române/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 24 ianuarie 2023