Din volum în lucru ,,Poeme din Țara Soarelui”
PELERIN SPRE ÎNVIERE
Pe Calea către Tine
Pășesc cu evi în spate,
Căci toate sunt în mine
Și unu sunt în toate…
M-am războit cu umbra
Și- am semănat neantul
Cu bocete, cu sumbra
Judecată, eu, pedantul…
M-am războit cu Tine,
Doamne, ucigând suflare,
Rupându-mă de mine
Prin propria negare.
Și-ai plâns, cum plânge Tatăl
Risipitoarea-i fiică,
Sub tenebrosu-i văl,
Țesând infama frică…
M-ai invitat la Cină,
Frângând divina pâine,
Dar m-am hrănit cu vină
Și-am plâns trădări de mâine.
Bucăți din mine au murit
Sub săbii, sub șenile,
Războiul sfânt blagoslovind,
Al minții infantile.
Tu, Creator de Viață
Și Sculptor de Iubire,
Știi, moartea-i o paiață
Și nu Îți stă în fire.
Îmi vei trimite semne
Morții să mă supun?
Doar moartea, ce să-nsemne?
Păcatul în surghiun?
Asinul, ce te-a purtat
Pe cale, sigur știe,
Dar eu, om obstinat,
Tânjind spre Împărăție?
Îngenuncheat sub vrere
Cad, mă ridic, respir
Imensa Ta tăcere…
O joacă de copil
Urcând pe-al clipei fir…
Mă bucur de câmpie
Și zburd în clorofilă,
Asin, gândac, o vie
Albină pe-o zambilă,
Candidă bucurie
Cu râset de copil
Plouă iubire vie,
Dumnezeu și om, subtil…
Mă chemi într-un târziu,
Timid mă fac mai mic, prea mic,
Să-ncapă Dumnezeu cel Viu
În haina-mi de năstrușnic.
Și râd, Doamne, cu Tine,
Nici gândul nu-l gândesc,
Învăț, ca fiu, pe-oricine
Și toate să iubesc.
Pe Calea către Tine
Cu clipa-s împăcată,
Căci toate sunt în mine
Si una sunt în toate.
Paște, 2023, București
Mioara Oprișan
Membră a Ligii Scriitorilor Români



![]() |
Referinţă Bibliografică |