Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » SARBĂTORI » ”Nopțile Sânzienelor. Tradiții populare” – prin pana scriitorului și graficianului gorjean Grigore Haidău

”Nopțile Sânzienelor. Tradiții populare” – prin pana scriitorului și graficianului gorjean Grigore Haidău

Ca mare iubitor și promotor al tradițiilor populare din satul său natal și din județul Gorj, prof. Grigore Haidău, ne încântă din nou cu recentul său album intitulat ”Nopțile Sânzienelor. Tradiții populare”, care a văzut lumina tiparului în proximitatea renumitei sărbători căreia îi este dedicat.

În mitologia românească ”Sânzienele” sunt zâne bune, manifestându-se, potrivit superstițiilor, în noaptea de 23-24 iunie și sărbătorite în ziua de naștere a Sf. Ioan Botezătorul (24 iunie). a fiecărui an, imediat după solstițiul de vară. Se spune că Sânzienele ca zâne bune sunt opuse suratelor lor Rusaliile care sunt zâne rele. Se mai spune că pentru a-și arăta puterea lor binefăcătoare Sânzienele trebuie sărbătorite ca atare, caz contrar ele ar putea deveni suratele Rusaliilor.

Acestei străvechi sărbători, prof. Grigore Haidăi îi dedică acest album al său care conține pe de o parte o serie de povești însoțite de excelentele sale desene create special pentru această sărbătoare și pe care le-a grupat în acest volum.

Albumul este deschis cu o prezentare a mitologiei Sânzienelor și a tradiției acestei sărbători unde prof. Grigore Haidău ne dă și câteva detalii. Astfel ”Sânzienele erau frumoase care umblau prin pădure, pe câmpii și lunci făcând buruienile bune de leac. Ele luau mirosul florilor, fereau de boli pe cei credincioși și pedepseau pe cei ce făceau păcate”. În această zi de sărbătoare, ”copiii merg pe câmp, pe deal și în pădure și adună tot felul de flori și în special Sânziene galbene și albe pe care le aduc acasă”, pe care le pun în ”odaia bună” pe masă sau în ”lada cu țoale” să miroase frumos.

De asemenea în trecut, în noaptea de Sânziene, femeile se spălau pe tot corpul și mergeau pe câmp, culegeau buruieni de leac sau ”se tăvăleau prin iarbă, ca să fie ferite de boli”.

Mai reținem din spusele prof, Grigore Haidău faptul conform căruia roua din noaptea de Sânziene are virtuți tainice, iar florile culese înainte de ivirea zorilor capătă puteri magice.

Obiceiurile legate de Sânziene se pierd în timp, iar numele de Sânziana ar proveni de la numele roman Santa Diana.

Sărbătoarea de Sânziene se prăznuiește pe data de 24 iunie de ziua nașterii Sf. Ioan Botezătorul, fiind legată de ”cultul recoltei, al vegetației și al fecundității” și păstrează în ea un ”amestec fascinant de creștinism, păgânism și vrăjitorie”.

În tradiția populară florile de Sânziene au un rol ocrotitor asupra oricărei gospodării. Sânzienele sunt plante cu flori galben-aurii și plăcut mirositoare, care cresc în livezi, pășuni, margini de păduri și poienițe. Se mai păstrează, în unele locuri, tradiția populară ca de Sânziene, fetele frumos îmbrăcare să meargă la cules de Sânziene, însoțite de flăcăii satului și alaiuri de muzică. Se împletesc coronițe care se pun pe cap, precum și buchete de flori care sunt aduse în sat, unde sunt așezate pe  ”porți, uși, ferestre, șuri, pe stupi și chiar pe straturile de legume” cu credința că ele vor ocroti casa și gospodăria de puterea forțelor malefice și vor aduce ”noroc, sănătate și belșug oamenilor, animalelor și semănăturilor”,

În lucrarea prof, Grigore Haidău mai putem citi despre puterea florilor de Sânziene ca leac pentru vindecare, precum și despre ”Vestea ursitului”. Autorul include în volumul său câteva versuri folclorice (”Noaptea Sânzienelor”;  ”Sânziană, sânziană”;  ”Ana”;  ”Dimineața Sânzienelor”,  ”Doruri”),  precum și trei povestiri (”Marița și Ale Frumoase”;  ”Vochița” – o povestire de pe vremea lui Tudor Vladimirescu; ”Ai iubit neică păcatu” – o poveste de la curtea serdarului Grigore Săftoiu din Bălănești).

De subliniat faptul că volumul a apărut în condiții grafice deosibite la editura Tipografiei ProdCom din Târgu-Jiu.

În final menționăm faptul că prof. Grigore Haidău este membru al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. D. Șerban”, iar această nouă apariție ne oferă prilejul de a-i transmite felicitări pentru munca sa neobosită și a-i ura succes deplin în materializarea viitoarelor sale proiecte scriitoricești.

 

dr. Victor Troacă

Președinte, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni

”Al. Doru Șerban”

 

 

Facebooktwitterby feather

Despre TROACĂ Victor

Născut la 28 septembrie 1959, în satul Motru Sec, comuna Călugăreni, actualmente comuna Padeș, județul Gorj. Absolvent al Școlii generale din localitatea natală (1974), al Liceului Economic și de Drept Administrativ din Târgu Jiu (1978) și al Facultății Finanțe-Contabilitate din cadrul Academiei de Studii Economice București (1983). Doctor în științe economice al instituției de învățământ superior absolvite. Lucrează peste 36 de ani în domeniul bancar și este cadru didactic, de-al lungul timpului, la mai multe instituții de învățământ mediu și universitar din Târgu Jiu și București. Autor sau coordonator a peste 25 de cărți de specialitate, cursuri universitare și lucrări aplicative și peste 100 de articole și studii de cercetare științifică publicate în reviste de specialitate sau volumele unor conferințe științifice, în țară și străinătate. Acomodat cu scrisul, se apleacă din ce în ce mai mult asupra unor studii, etnografice, istorice și a literaturii. Este membru fondator al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”A. D. Șerban” Târgu Jiu, iar din anul 2011 devine președintele acesteia, calitate în care organizează diverse evenimente specifice, scrie cronici literare și recenzii de carte și se ocupă de promovarea scriitorilor locali, dar nu numai. Din anul 2012 este membru al Societății de Gestiune a Drepturilor de Autor ”OperaScrisă.Ro”. Din anul 2017 începe să publice în revista ”Confluențe literare”. Este inițiator, fondator și director al revistei de literatură, arte și istorie culturală ”Spicon” editată de Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ”Al. Doru Șerban” din Târgu-Jiu și locuiește în Târgu-Jiu. Este membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Opera: 1. ”Monografia Băncii de Investiții Târgu Jiu”, Banca de Investiții, Târgu Jiu, 1990; 2.”Târgu Jiu – 600. Repere de ieri și de azi” (colaborator), Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 3. ”Motru Sec – Studiu istoric și etnografic”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2006; 4. ”Aduceri aminte – după 30 de ani”, Tipog. Darcom Târgu Jiu, 2008, 5. ”La izvorul Motrului – culegere de versuri de ieri și de azi”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2008; 6. ”Motrișor – cântec de dor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2010; 7. ”Al. D. Șerban – Viață și destin cultural”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2010; 8. ”Omagiu aniversar – 65 de ani de la nașterea scriitorului Alexandru Doru Șerban”- coordonator, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2014; 9. ”Conacele motrișorenilor”, Editura ”Măiastra” Târgu Jiu, 2016; 10. ”Conacele motrișorenilor - ebook” Editura Digitală București, 2016; 11. ”Mișcarea rotariană – în județul Gorj”, Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2017; 12. ”Anotimpurile copilăriei. Jurnalul anului 1973” – Editura ”Măiastra”, Târgu Jiu, 2018. 13. ”Rotary Club Târgu-Jiu. Două decenii de activitate, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, ed. I - 2021; ed. II - 2022; 14. ”Profiluri de autori. Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni - Al. D. Șerban, Târgu-Jiu, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2022; 15. ”Ion Sanda – profesor, om de cultură și poet gorjean”, Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2023. 16. ”Alexandru Doru Șerban - 75 de ani de la naștere”, Tipog. ProdCom Târgu Jiu, 2023; 17. ”Omagiu: Colonel (rtr) Florea Pasăre - veteran de război”, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni, Târgu Jiu, 2024; 18. ”Monografia comunei Țânțăreni, județul Gorj”, coautor, coord., Editura ”Măiastra”, Târgu-Jiu, 2024; 19. ”Aniversare: Ion Trancău - profesor și critic literar la 85 de ani”, Asociația Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni, Târgu Jiu, 2024; 20. ”Aniversare: Dumitru-Doru V. Fometescu - medic, poet și om de cultură gorjean -a 75 de ani”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2024; 21. ”Omagiu: Printre eroii de război ai comunei Padeș, județul Gorj”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2024; 22. ”Pe firul vieții. Incursiune autobiografică - 65”, Editura Măiastra, Târgu Jiu, 2024;