Ochii ce-i iubesc au atâtea stări,

Ce-mi sunt pentru simtirea-mi gari,
Sunt multiple sentimente, pasiuni
În gânduri la Ea mereu să le aduni.

Cum e o ființă Delicată, Superbă,
O minunăție Dulce, Fină și Curată,
In uman și frumusețe nu are erată,
In stil, clipit și-n toate-i minunată!

Cei mai blânzi ochi nu sunt și slabi,
De-i vezi prin lume și aevea o să-i cați,
Au și o gurița atât de Gingașa, dulce
De te uiți mult în ei departe te va duce..

Ochi fixi, sarmanti, chiar de sunt epuizați,
Cu toate frumusețile ei mai sunt frați,
Nu poți sa nu-i îndrăgești chiar de uneori is aiuriti,
Ei sunt plini de sarm și de farmec împodobiți,
Ba,si de la atâta marasm de multe ori prea străluciți..
Cu licarul perlelor meșteriti!

Nu mi-aș dori ochii mei dragi și scumpi,
De atâtea rele Tu candva sa nu te mai rupi,
Ba sa-mi rupi inima de crâncenă compasiune,
Și sa nu mă mai faci sa- mi uit asta misiune,
Sa nu ți-i ador.

Iubesc ochii blânzi plini de mistere,
Pe care i-ai tot îndrăgi și tot mai mult ar cere,
Ochii cu privirea în care te-ai cufunda,
Care și cu uitatura-n altă parte tot te-ar studia..

Iubesc clipitul ce-i ca un fâlfâit de fluturi,
De care mintea-n iubire nu poți sa-i scuturi,
Privirea sinceră, ce de puritate grăiește,
Ce și de greșelile altuia se tot căiește

Iubesc ochii ce cu văpai ma sfredelesc
Ce ma pătrund și în oase da tot ii îndrăgesc,
Căci,sunt atât de dulci,de calzi și inimoși,
Sunt ca de înger de lângă Divin scoși ..

Iubesc, iubesc Chipul ce acești ochi încercuiesc,
Mi-e dor de ei din veșnicie când puteam sa cresc,
Dar ce am căutat unde ei nu erau, nu știu,
Doar ca acum ii pot iubi mai strașnic,mai viu..

Ochilor gingasi ce sunt dulci ca mura,
Ce au la fel in dulceață și a fetei lor gura,
Le-as fura mereu gurița de fruct exotic,
Căci numai când le vad intru-n transa hipnotic..

Și de multe ori as sta numai sa-i meditez.
La arcuirea ochilor și cum ei mai clipesc,
Sa le notez stările si sa admir cum ei zâmbesc,
În note de om nobil cele pozitive sa-i cresc!
….

De-as putea sa mă cufund în ochii-ţi
Să-ți mângâi fragezi bujorii,
Părul diafan mlădițe de înger,
Cu mii de atracții cât de un fulger,
Ten alb si gatul tău atât de fin,
Privindu-l eu unul mă înclin,
Ca în fața primadonei albe,
Mistice dorinți cerești si dalbe.

De n-ai fi frumoasa tu tot ești,
Prin câte splendorile ne atești ,
Căci, așa un suflet rar de floare,
O, tu,copilaroasa,tandra, visatoare,
Precum un micuț și rar busuioc,
Sa nu-ți fie de vreun deochi,
Urechiușelor deștepte cu noroc
Fineți Tale toată și pe la mijloc.

Ești o perlă, or diamant mai rar,
Ce-si are dulcețuri fără un hotar,
Luminezi în orice urât întuneric,
Un soare minunat în glob sferic,
Ca un Cer umbrești răul cu lumină,
Cine-ti pătrunde-n suflet se animă ,
Chit că se mira de viața ta Sublimă,
Trebuie sa știe că faci totul din inimă!

Mi-aș fi dorit și eu ceva apropiat,
Ceva din ce niciodată n-am aflat,
Dar,nu există în lumea asta „aliata,
Chiar de as mai răscoli-o încă odată,
Nu există un suflet curat ca al tău,
În care sa ma pot oglindi mai mereu,
Nu există simțire s-o pot simți și eu,
Nu exista nimeni ca tine și spiritul Tău!
…

Ce scumpa-i fața ce-i adulata ea
Cine alăturea n-ar vrea ai sta?
Ca-i fața femei care-i cea mai fina,
Ce numai în vise fine poate sa vină.

Ce Scumpa-i fața femei cumintele
Ce-atat de dragă,atrăgând smotocele,
Ca mândră-i visătoarea parfumata,
Ca o boare pe mlădița înmiresmata.

Ce alba față Scumpa mai are,
Ce este astfel lumea-i mirată tare,
De a minunățiile obrajoare france,
Arcuirea ochilor ce tare-mi place,
În clipitul lor ce mai ales în vise nu-mi tace…

O oo,dulceață fetiță cu fața cea mai fina,
Ce n-am s-o rog în vise sa-mi vină,
Da-mi vine, mă chinuie, ce ma mai înnebunește,
Cu dorul de sărut Sublim, iubirea tare-mi mai crește ,
Inspirația, credința și puterea îmi sporește!
…

De- ar putea iubirea să fie socotită
Nu tot de „logica ei să fie umbrită,
De imboldul ei eşuat n-ar asculta,
Poate doar de imperativa-i Logică,
Ea având una divina cumva…

Iubirea adevărată e asa imperativă
Îţi trage seva din energia instinctivă,
Din tema universului ce-şi caută
Armonia şi-n Sinea altuia o salută!

Cine poate oare s-o condamne
Cum calcă orgolii şi nu le e frate,
Cu “binele celor ce şi-l tot socoate?
Când toate lângă Ea sunt aşa calme!

Atunci când de idei „bune se desparte!!
Ca materialul şii hadul nu-i confrate..

Mustindu-mi pe auz si limbă un gând
Şi pe trup tot ma mangaie un cânt,
În privire am veşnicii ochi căprui,
Deşi eu am culoarea nimănui…

Visări necuprinse ce-nfioară,
Căci o Iubire-i în inimioară
Şi cum nu-i expusă nimănui,
Când alt mai mare dor nici nu-i…

Pasiunea ceia care prin joc,
Ca sub rachita te-aş lua de mijloc,
Te-aş mângâia, m-aş înşuruba,
Mii de dragi duiosi de steaua ta!

Ca şi dragostea-i tot numa un joc,
Ca ce te-aş săruta şi mai cu foc,
Pe la doişpe mi te-aş cuprinde,
În fiecare zi in brate te-aş strânge..!

Ochii-ţi căprui ce clipesc de binețe,
În multe dimineațe numai cu blândețe,
Nu m-as sătura sa ți-i tot privesc
Tot la tine-mi place,vreau sa ma holbesc
…

Și, ce-as mai putea spune….?
Doar că te..
…
Ohh, Lady in bleu daca tu n-ai fi fost,
N-as fi văzut c-am trăit fără un rost,
N-as fi ajuns la o culme a pasiunii
Chiar de inima-mi bate pe cea a eroziunii.

Tu, Lady, tandra minune mică, frumușică,
Îmi mângâi Cerul prin cel de sus îmi pică,
Iubindu-te pe Tine în albastrul senin,
Precum semeni cu astrul cel mai Sublim,
Cerului ca Ești profund ma închin!!

Lady în albastru, ce mângâi și Raiul senin,
Tu astrul ce tragi vinile altuia ca un heruvim,
As vrea să te oprești să vezi că meriți mai mult,
De valoarea ai să-ți vezi ducând inima-n consult.

Ohh Lady,Lady bleu te-as duce spre culmi ce nu ști Tu,
Cap de lume, zari albastre ce tu-mi inoculezi acum,
Nu se face sa mai suferi tăcut și mucegăit,
Căci și zările și Cerul tot mereu ți s-au prăfuit..
Acum cred că prea amarit,
Otrăvit..
Năruit..

Deci, dacă altuia inspiri altceva,
Nu asta..

Și, ce sa facă o inimă ce de durerea ta o doare,
Cum prin Dor se porteaza pe a Ta ca o boare,
Îți simte tot, dar ar vrea sa mângâie să-ți aline,
Sa te-alinte, iubirea și fericirea sa le ști prea bine?!
Sufletul să-ți înflorească în bleu ca Tine..!
….

De-as putea sa opresc acest chin,
As putea sa fug departe sa nu mai știu,
As crede ca doar acum paharul de durere e plin
Și ca n-as mai ști de tine, de venin, în pustiu..
Dar, nu-i posibil, în fire-mi reviu..
….

Chiar flori dalbe, globulețe și steluțe,
Tot la pomeții imbujorati m-ar duce
Gândul de dragoste și de prea Dor,
Se vede ca de n-aș fi cu Tine am sa mor..

În fiece Crăciun sau mare sărbătoare,
Aa vrea sa te am lângă mine cu ardoare,
Sa ma-nsurubez de talia Ta atât de dulce,
Sa ma las dus de inimă oriunde m-ar duce..

C-un foc de arde liniștit în inimă și-n cămin,
Mânuțelor Tale Sublime veșnic să ma-nclin,
Să le sorb dulceața cea atât de Fina,
Asa cum Ești Tu toată ca o heruvima!

Ori acelor zone mult prea delicate ale Tale,
Cele pe care le ști de ma trimite-n pârjoale,
Am sa le fac altare la fiecare dulce sărutare
Și când am sa mor sa-mi fie somnul..ca o alintare..
…

De când te-am văzut mi-ai plăcut
De când te-am simțit te-am îndrăgit,
Când mi-ai rupt inima te-am cunoscut,
Madam, căci deja prea bine te știam..

Nu stiam prima data când te-am văzut,
Căci dintotdeauna te și indrageam,
In alta sfera te adoram,inima mi-ai rupt
Ca tu ce ți s-a impus „ai..nu ce alegeam,
Madam, madam

https://armoniiculturale.ro/ochii-cei-iubesc/

by

Referinţă Bibliografică

Ochii ce-i ador/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 20 ianuarie 2023