S-a așternut un văl greu
Peste tot Ierusalimul…
S-a oprit soarele-n loc
Când pe cruce-a fost să vadă
Patima, groaza și chinul.
Abătuțí erau pe calea
Spre Emaus, singuri ei
Și pierduți în negre gânduri
Căutau în fapte sensuri
Simeon și cu Cleopa, amândoi:
-Câtă ură! Și de unde
Cu tot răul s-a lăsat
Să ucidă mișelește
Pe Cel care în iubire
Sufletul ne-a vindecat?
Pui de năpârci, arhiereii
Apăsați de întuneric,
La moarte L-au osândit,
Câștigând astfel puterea:
Era tot ce și-au dorit!
-Cum să pironești Iubirea
Pe un lemn bătut în cruce?
Cum să umilești sălbatic
Adevărul și Lumina?
Pe Cel ce Viața aduce?
Iisus aspru i-a certat.
Le-a spus pe față, se știe:
-Nici voi nu puteți intra,
Nici pe alții nu lăsați
Să intre-n Împărăție!
Pe când discutau pe cale
Toate câte se-ntâmplară,
Un străin veni agale
Ca o rază, ca o boare
Și cei doi pace aflară.
Calm Simeon povesti
De la martori, de la îngeri,
Până s-a făcut târziu,
Că, astăzi, a treia zi,
Minune: Iisus e viu!
Străinul ușor zâmbea:
-Cârtitori cu inima,
Nu așa trebuia oare,
Ca Hristos să pătimească
Și să intre-n slava Sa?
Ajungând ei la Emaus,
Însetați de adevăr,
Pe străin tare-au rugat:
-Hai, să facem un popas!
Rămâi cu noi, a-nserat!
Stând la masă, frângând pâinea
Iisus li s-a arătat.
-Doamne, El să fie oare?
I-au pipăit oase, carnea,
Erau tare tulburați!
Se gândeau: – Să fie duh?
Se gândeau și cercetau.
Așa au pipăit mâna
Și piciorul ce purtau
Urme proaspete de cuie.
Inima spunea: – E El!
Și-au văzut cu ochii lor
Cum Iisus înfometat
Pește fript și miere bună
Din fagure a mâncat.
Parcă le crescuse aripi…
Ardea inima în dor!
-Doamne, câtă alinare
Când Iisus Cel viu în trup,
Le da binecuvântare!
Și-nălțându-se la cer,
Împăratul veacurilor
Ne-a lăsat făgăduința
Că tot vii suntem și noi
Urmând Tatălui Voința.
Iar de-atunci în căutare
Spre Emaus rătăcim,
Când prea surzi, ori orbi se pare…
Unde e Împărăția?
Doar în cer? Sau pe pământ?
Căci în rugă stăruind
Neîncetat, o să aflăm,
Doar smeriți și buni ca El,
Calea spre Împărăția
De pe pământ și din cer.
Cine și-a pierdut credința
Că Iisus acum e viu,
Cerceteze cu nădejde!
Să privească în oglindă,
Chiar… în conștiința lui!
Oprișan Mioara
by 
 |
Referinţă Bibliografică |
MADRID .” Gala excelenței românești din afara granițelor țării “.Eveniment organizat de publicația “ Occidentul Românesc ”
MIOARA OPRIȘAN: Pe drumul spre GOLGOTA
MIOARA OPRIȘAN- MIRACOLUL NAȘTERII LUI IISUS
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..