DAR PENTRU ZIUA TA
Obosită şi însetată de dragoste
Mi se aşează ca un fluture
Cu o dorinţă…
Ştii, îmi spune
De ziua mea
Vreau un prunc de la tine
Să-l legăn în leagăn!
Dumnezeule,
De ce nu-mi-a cerut
Un buchet de flori
Sau: Bijuterii de aur?…
STINGE REPEDE FOCUL
Poetule, stinge acel foc aprins în carte
Ce pârjoleşte totul: Câmpiile şi munţii.
Flacăra a cuprins şi lacul. Marea. Şi oceanul.
Cerul este gata să ia foc. Chiar Soarele şi Luna.
Aprindeţi-vă! Ardeţi, pârjoliţi-vă, licurici ai nopţii!
Eu sunt Poet. Şi voi aprinde, nu doar un foc, ci trei!
SEMNELE PLECĂRII
Noapte fără Lună.
Stelelele ameninţă cu foc
Cerului îi cer să fie de cuvânt.
Ziua mă pălmuieşte.
Semnul plecării, dragă Mamă!…
FEREASTRĂ SPRE SOARE
Miezul nopţii .
Steaua aruncă săgeţi în spatele munţilor
Luna stă agăţată de un stejar.
Încălecat pe un vers, Poetul are insomnii.
Noaptea deschide fereastra spre Soare…
AMIAZĂ
Soarele răsare de unu-opt picioare
Umbra e lungă – Soarele departe.
Umbră de unu-două-opt picioare…
Soarele apune – se apropie Noaptea.
Amiază, de ce nu este – amiază?…
DOAR EU SĂ BEAU CU VINUL
Oraşul ăsta e nebun
Prietenă oi, de când te-au măritat cu poezia
Şi mă urmăresc pe mine ca un câine
De dimineaţă în altă dimineaţă.
Oraşul ăsta o să ştie aproape totul
Sub ce Pod mi-am petrecut noaptea
Cu care Prietenă aştept plecarea trenurilor
Pentru Tine, cu care petreci nebunia în pat.
Dar niciodată oraşul n-o să ştie ce am în suflet
Şi sub ce mormânt am făcut azi dragoste…
O NOAPTE CU PRIETENA
Mă invită prin telefon la Tavernă
Oraşul mic ne adăposteşte.
Eu braţ la toartă cu butelca de vin
Ne înecăm în stratul de viţă de vie.
Mă acopă noaptea cu poezie
Sufletul m-a îmbătat – şi eu sunt vinul
Ridică toastul, îneacă-te în această mare.
Cine ştie, mâine îţi va fi iarăşi sete…
TREI ZILE DEPARTE DE MINE
Trei zile departe de mine
Trei zile te căut prin Oraş!
Tu zbori peste lac
În locul de naştere a lui Lasgush Poradeci.
Departe de mine
Oraşul e mort
Prietenă, te aştept de secole…
DRAGĂ PRIETENĂ, NU AM ALT KALOSH
Dragă prietenă, nu am alt Kalosh
Să se întindă lângă Tine în pat.
Dragă prietenă, nu am alt Kalosh
Fără două carafe cu vin…
DRAGOSTE ŞI URĂ
În suflet am ură
Şi un pic de iubire:
Mă-ndurerează…
Versuri am în suflet
Şi un pic de ură:
Mă-ndurerează Prietena…
N-AM TIMP SĂ-MBĂTRÂNESC
Nu am tim să-mbătrânesc
Căci nu mă lasă vinul.
Nu mă lasă Prietena…
CUCERIREA SCOPIEI
Când câinii au cucerit Scopie
Şi s-au aciuat în Bazarul Femeilor
Oasele au ieşit prin Oraş
Linse fiind prin Bit-Bazar.
Când câinii au cucerit Scopie
Prietena s-a-nveştmântat în negru…
FEREASTRA LAS-O DESCHISĂ
Zăvoreşte uşa
Stinge lumina, Prietenă
Ghemuieşte-te sub plapumă
Ascunde perele fragede
Să nu le mănânce mistreţii!…
Zăvoreşte uşa
Las-o deschisă fereastra!
Noaptea este lungă
După miezul nopţii
Vin şi intru în patul tău…
DOR DE PRIETENĂ
De o săptămână ai plecat de acasă
Pe o stradă fără nume, fără număr
În Tyrbe, în Baba Tomor.
E adevărat că de o vreme nu ne-am văzut
Tu te-ai închis între pereţi
Iar Eu îndrăgostit de vin…
DOAR O NOAPTE
Te bârfesc, te vânează cu pietre
Vor să te arunce în foc
Pentru că bei vin cu mine:
Dragostea n-o vinzi în Bit-Bazar.
Nefericiţii îţi declară iubire
Ei nu ştiu că iubirea e artă.
Nemernicii care vând şi Partidul
Doar să te aibă o noapte…
PĂCATUL PRIETENEI
Azi am vrut să mă sinucid
Printre carafele cu vin
M-au scos din Paradis
Să ard în foc
În faţa porţilor Infernului:
M-au declarat trădător…
ZĂVORUL UŞII
Pentru Tine mă duc şi în Transilvania
Ca să scriu Cartea de Mâine
Pentru Tine aş fugi şi din Paradis
Şi m-aş îndrepta spre Infern
Pentru Tine aş părăsi Oraşul
Platanul ce m-a iubit atât de mult vara.
Pentru Tine o să urc în Baba Tomor
Şi voi zăvorâ uşa…
PROSTITUŢIE CU LITERATURĂ
Este greu să scrii astăzi cărţi
Dar şi mai greu să le scoţi la lumină
Când n-ai bani nici pentru pâine
Iar culturofagii îţi contestă valoarea
Recompensând în schimb pe scribii Curţii.
Este greu să ai astăzi cititorul
Scriitori care scriu pentru Mâine
Când recenziile se vând la vedere
O sută de mărci sau două tulumbe…
UŞA MEA – HORNUL
În viaţa cineva
Intră pe uşă.
Culturofagii mi-au închis uşa
Fereastra – Curvele.
Acel neam al haiducilor
Îmi spune să intru pe horn…
LUMINA APRINSĂ
Ziua mor, noaptea mă trezesc în delir
Astfel convieţuiesc cu Doamna Moarte
În aceeaşi cameră, zile, luni şi ani
Şi nicicând nu m-am plictisit printre cărţi.
Aprind lumina, vine Moartea
Îi spun: Aşteaptă să sting lumina!
Ea aşteaptă dincolo de grilaj
Eu uit să sting lumina.
Se supără, pleacă şi o lasă pe mâine…
TIMPUL MIRESEI
Când, copil fiind, alergam pe câmpuri
Deseori îmi intrau spini în picioare
Mă opream din fugă şi îi scoteam cu mâna
Pentru a continua joaca.
Anii au trecut. Eu nu mai scot spinii
Nu mai alerg ca odinioară după fluturi
Nici nu mai ţin pe deget gărgăriţe şi licurici
Ca să-mi găsească o mireasă…
UNDE STĂTEA ADEVĂRUL
Adevărul stătea în ochii tăi
În urechi, pe frunte, în sâni
Într-o Tavernă din Oraş.
Adevărul stă sub acoperiş
În versul meu nebun
În faţa ochilor Hienei…
ÎNAINTE DE PORNIRE
Înainte de pornire
O lacrimă, un dor
O poezie, o iubire.
După această pornire
O scrisoare, un vis
O stradă, o revenire…
VAI, NU
Du-te fără să-ţi iei adio
După o noapte cu vin
Adânc, în bezna nopţii
dincolo de Vardar
în străfundurile Oraşului.
Nu-mi ura noapte bună!…
AM FUGIT DIN CAMERA MEA
Am fugit din camera mea
Cu o carte,
Lacrimile Sfintei Maria
Şi o fotografie.
Am fugit din camera mea
În cămaşă de noapte
Dincolo de-ntunericul vai Prietne
Singur după Lună…
AZIL POLITIC
Când s-au dezlănţuit câinii asupra mea
Doar pentru un os-recompensă
A culturofagilor – pui de râie
Ziua-noaptea ale Mumei Partid…
Prietena mea am fugit din Ţară
La Tine am cerut azil politic…
EU NU SUNT ZEF SEREMBE
Nevasta mea, cea mai bună din lume
Mă roagă să-i citesc un vers Prietenei!
Nimic îmi spune: Nu au sânge
Doar dacă fug eu înnebuneşte poezia
Atunci vei sări peste Zef Serembe.
Râd cu nevasta mea şi Prietena
Îi spun: Eu nu sunt Zef Serembe
Ci Kalosh Çeliku- rebel.
Împreună cu Doamna Moarte
Înreaga noapte scriem poezii şi bem vin.
Şi curios, cu toate manuscrisele
Femeie, încă nu m-am sinucis în mare…
ACOMPANIAMENT DE NOAPTE
Singur într-un local de noapte
Aştept Ziua până dimineaţă
Să-mi aducă zece răni
În mijlocul Prishtinei.
Prietena a făcut patul
şi mi-a cedat fără luptă.
După victorie am scos perdelele
Să văd Soarele cum apare după munţi.
Vinul mi-a ţinut companie…
AM ÎNTÂLNIT PE ALTA
A doua zi,
După ce am însoţit Noaptea
Am întâlnit pe alta sub Platan:
Nu am băut vin
Nu am scris poezii.
CĂRĂRILE POEZIEI
De mult nu Ai mai venit
Să străbatem
Cărările poeziei.
Toate versurile lumii
Le voi aduce Acasă…
MAGIA CHEII
Când m-am decis să sparg uşa
Am găsit cheia magică
Brusc am intrat la Tine
Ca un vers liric.
Acum, când nu pot să sparg uşa
Am pierdut cheia magică
Spune-mi, dragă, cum să plec de la tine
Din moment ce nu sunt un vers epic?…
ASEARĂ AM DORMIT CU TOAMNA
Aseară am dormit cu Toamna
Iarna nu mi-a deschis uşa.
Mâine cu cine voi dormi
Cum voi îmbrăţişa Primăvara?!…
A ZECEA RANĂ CU LUNĂ
Nouă ani mi-am înecat Singurătatea în vin
Noaptea întreagă scriind poezii.
Dimineaţă. Trezit cu Luna
Nouă ani am aprins lumânări
Cu Luna plină aşezată peste Lac
În delir printre sticlele cu vin.
Zăpăcit puţin înaintea Zorilor
M-am trezit din mormântul meu cu cărţi…
O CAMERĂ PENTRU TINE ŞI MINE
Am luat o cameră pentru Tine
Cu vedere la Lună
Şi faţa spre Soare.
Mi-am îngropat eul între pereţi
Cu propria armă la cingătoare
Ca să ucid astă seară Singurătatea.
Cameră îngustă pentru un mormânt
Nu îmi ajunge nici mie, nici Ţie!?
Mi-am îngropat eul între doi sâni.
Dumnezeule! Cineva strigă în minaret
Atât de târziu: Nu există alt Paradis…
SĂTUL DE TĂCERE
-Tu, îmi spune, eşti ermetic. Am râs.
Nu, eu sunt misterul. Lup.
Toţi m-au contestat. Iar eu:
Pe toţi i-am contestat. I-am înjurat.
Fecioara Bohemă m-a reînviat. S-a ridicat
Din mormânt. Să nu îndrăzneşti, îmi spune:
-Să mori fără să mă cunoşti.
La revedere fără să-mi spui. Salutare
În cartea ”Jocul privirilor”. Platanul…
EU CONVIEŢUIESC
Eu convieţuiesc cu poezia. Cu vinul roşu
Cu Prietena. Pentru mine nu sunt interzise
Problema este alta. Tu iubeşti Paradisul
Eu – Infernul. O să fiu ars în foc.
Eu convieţuiesc cu vinul roşu. Dalgă…
FRUMOASĂ EŞTI ÎN PATUL MEU
Patul meu este parcul. Un scaun
Strada. Şi, de ce nu, o livadă.
Două-trei braţe de ciulini sub cap
Iarna când viscoleşte. Zăpada e focul meu.
Nu-ţi fie frică! Am cu mine poeziile
Noaptea îţi-nvelesc picioarele şi capul.
Dormi limiştită. Frumoasă eşti în patul meu…
AM VĂZUT MOARTEA LA VOSKOPOAIA
Am aprins o lumânare la biserică. Voskopoia
Slujbă am făcut cu poeţi. M-am rugat pentru Tine.
În spatele flăcării am zărit-o pe Doamna Moarte
A zâmbit. Şi mi-a făcut cu ochiul.
I-am întors salutul. Zâmbetul
Am aprins şi pentru Ea o lumânare.
La final am închinat un păhărel cu rachiu…
MOARTEA M-A IUBIT MAI PUŢIN DECÂT TINE
Încă nu mi-e somn. Eu sunt nebun
Poate într-o zi Moartea o să-mi fie nevastă.
Să-mi umple Casa cu copii. Ţara
Şi să dorm liniştit. Mâine voi toasta.
Şi pentru Prietenă. Şi pentru fecioara Bohemă
Cu adevărat, femei frumoase. Curăjoase.
Dar şi Moartea este o Femeie frumoasă…
LOC SINGUR ÎN PARADIS
Uneori cere să i se cumpere ceva, ca un copil
De obicei, o carte. Nu, îi spun cinstit.
-Nu o merită. Înclină capul, se joacă cu inelul.
Te simţi umil şi teribil de vinovat.
Bine, zic. Şi totuşi, îţi voi cumpăra o carte.
-Nu-e nevoie. Îmi răspunde cu mânie.
Şi plec după carte. Care îi place la nebunie
Şi îi mai fac cadou alte două, cu poezii erotice.
Te bucuri ca un copil. Într-adevăr, îmi spune fericită:
-Azi ai obţinut sigur un loc în Paradis.
CLĂTITELE MAMEI ÎI SCULAU PE MORŢII DIN MORMINTE
Când, uneori, veneau prietenii în Sat
Îi cereau Mamei să le facă clătite.
Mama le făcea cele mai bune clătite
Sau, cum spunea Tata: Clătitele
Mamei îi scoală morţii din morminte.
Prietenii nu mai vin ca altădată în Sat.
Mamei nu mai are cine să-i facă clătite
Ca şi ea să se scoale din mormânt…
ZI FRUMOASĂ PENTRU MOARTE
Mâine, când se va întoarce Vremea Rea
Ce ne va deschide ţarcul spre munte.
Poetul va înălţa cântece, va înşeua versuri
Pana o va aprinde de Lună. De Soare
Treziţi-vă! Duceţi-vă bărbaţii spre morminte!
Mâine, când se va întoarce Vremea Rea
Duceţi-vă! Este o zi frumoasă pentru moarte…
NU MI-AM RECUNOSCUT LOCUL DE NAŞTERE ÎMBĂTRÂNISE
Am împins poarta. Am intrat în Casă
În ogradă nu l-am văzut pe Tata
Nici pe Mama în pragul uşii.
Stejarul nu mai era în Livadă
Gutuiul pe Fântăna în mijlocul Grădinii
Coliba. Şi, cuibul berzelor.
Nu mi-am recunoscut locul de naştere. Îmbătrânise.
Şi îşi lăsase barbă. Iar, părul…
OARE VA REVENI
Noaptea am doborât-o în pat
Timp de o saptămână.
Am făcut dragoste cu ea
A înnebunit Prostituata
Oare va reveni?
O dată, de două ori, de trei…
A înnebunit iubirea.
Cândva, înainte de ivirea Zorilor
Adun oasele.
Oare Ea va reveni
Să mi le-ngroape în Casă…
DOAMNA MOARTE M-A ATINS ÎN QAFË THANA
De două ori m-am întâlnit cu Doamna Moarte
Odată la Voskopoia. Şi, în Qafë Thana.
I-am declarat iubire. Dar, ea n-a vrut
Bărbat rău eşti, mi-a spus. Deloc fidel:
Pentru o Doamnă, precum sunt eu. Curtezană.
Şi iată, nu m-a dorit Doamna Moarte
Mare lucru! Mă iubesc Vinul şi Femeile…
DIMINEAŢA MĂ ACOPERISE IARBA
Călătorie lungă prin Lună. Cerul
Doar cu două ulcioare de vin. O lumânare.
Dealurile, le-am uitat cărările. Singur
Într-o livadă cu trifoi. Flori
După luptă, am cedat doar armele.
Călătoria s-a lungit toată Ziua. Noaptea.
Dimineaţa mă acoperise iarba…
BIOBIBLIOGRAFIE
Kalosh Çeliku s-a născut la 13 februarie 1951 în satul Cërvicë din Kërçova (Macedonia). Şcoala primară a terminat-o în locul natal, liceul la Şcoala normală din Shkup (Scopie), în timp ce studiile de Limbă şi Literatură Albaneză la Universitatea din Prishtina (Kosova). Scrie poezii şi proză pentru copii şi adulţi. Până azi a publicat circa patruzeci de cărţi: Pasărea a venit cu un cântec – versuri (1982), Iepurele cu puşcă – povestiri (1983), Căsuţa licuricilor – povestiri (1984), Vălul negru – dramă (1985), Ursuleţul fără coadă – povestiri (1986), Soarele coboară din munte – nuvelă (1992), Înmormântarea ciorilor – roman (1988), Ani cu zăpadă – roman (1990), Trompetele Telalului – satiră (1992), Domnul meu, latră câinii – dramă (1993), Viteazul se vede în acţiune – poem (1994), Treziţi-vă vitejilor înşeuaţi pixul – povestiri (1994), Corbul Oraşului – piese de teatru (1994), Calul Troiei prin Bit Pazar – satiră (1994), Jocul ochilor – poezii (1995), Tatăl are două mirese – roman (1995), Aseară am adormit cu toamna (1999), Turma cu râie îl urmăreşte pe Autor – dramă (2000), Casa publică – roman (2000), Cum m-am despărţit de Femeia mea – satiră (2001), Femeile mele credincioase – roman (2001), Adio bârlog – nouă drame (2002/2007), Cu trei morminte – roman (2002), Moartea am dorit-o mai puţin ca Tine – poeme (2003), Şi ea nu a fost geloasă – poezii (2004), Repriza fraternităţii – dramă (2005), Patria – acest bărbat fără Femeie – poezii (2006), Culturofagul – antiroman (2006), Pe bărbaţi îi alung cu bărbaţi iar pe Mine cu femei – poezii (2007), Îngerul meu este Femeie – poezii (2007), Toamna nu vine cu flori – 5 poeme (2007), Lupul ştie un joc – poezie (2007), Când urlă “voievodul” şi naşte Partidul Curvă – satiră (2008), Motan Poetul îi scrie poezii Mamei – poem umoristic (2008), Ehu – poeme (2008), Femeia credincioasă – roman (2009), Djemnusha – roman (2010), Patria bărbat fără Femeie– poeme (selecţie, 2010), Femeia Vin (2012) etc.
Din 1992 conduce Editura Asdreni, în Scopie, Este redactor-şef al revistei de umor şi satiră Zekthi care apare când vrea în FRI a Macedoniei. Din anul 2009 este laureat al mai multor concursuri literare de poezie, povestiri şi piese de teatru: Premiul Zeiţa Frumuseţiii la Nopţile de Poezie Corceară (2003), Premiul AS pentru literatură în Kërçova (2007), „Ochiul Albastru” în Saranda (2007), „SEREMBE ” la Laç (2008), „Torţa din Karadak” (2009), Premiul Special pentru volumul poetic EHU de la Simpozionul Internaţional „Muza Poetică” (Pegasi, Gjirokastra, 2009), „Ecourile din Karadak”, Kumanova (2010), „Skampini” la Festivalul Balcanic al Poziei, în Elbasan (2010) etc. Creaţia lui literară este tradusă în mai multe limbi: macedoneană, germană, turcă, bulgară, română, greacă, etc. Între anii1992-1997 a fost vice-presedinte al Asociaţiei Scriitorilor Albanezi şi preşedinte între anii 1997–2001. În prezent este preşedinte al Scriitorilor Albanezi din Macedonia, precum şi fondator al mai multor evenimente tradiţionale internaţionale culturale: “Zilele lui Naim” în Tetova, “Întâlniri sub Platan” din Shkup (cu poezie erotică ) şi “Zilele de umor şi satiră Unchiul Deralla” în Kërçova. De asemenea, este fondatorul şi editorul revistei literare Styli 97, periodic al Ligii Scriitorilor Albanezi din Macedonia. Kalosh Çeliku a fost, până în 1995, profesor de Limba şi Literatura Albaneză în Dreniţa (Kosova), precum şi la Muntenia din Scopie (Shkup). În ultimii ani trăieşte şi creează în Scopie, în calitate de scriitor liber profesionist. (Traducere de Baki Ymeri)
byReferinţă Bibliografică |