DAR PENTRU ZIUA TA

Obosită şi însetată de dragoste

Mi se aşează ca un fluture

Cu o dorinţă…

Ştii, îmi spune

De ziua mea

Vreau un prunc de la tine

Să-l legăn în leagăn!

Dumnezeule,

De ce nu-mi-a cerut

Un buchet de flori

Sau: Bijuterii de aur?…

STINGE REPEDE FOCUL

Poetule, stinge acel foc aprins în carte

Ce pârjoleşte totul: Câmpiile şi munţii.

Flacăra a cuprins şi lacul. Marea. Şi oceanul.

Cerul este gata să ia foc. Chiar  Soarele şi Luna.

Aprindeţi-vă! Ardeţi, pârjoliţi-vă, licurici ai nopţii!

Eu sunt Poet. Şi voi aprinde, nu doar un foc, ci trei!

SEMNELE PLECĂRII

Noapte fără Lună.

Stelelele ameninţă cu foc

Cerului îi cer să fie de cuvânt.

Ziua mă pălmuieşte.

Semnul plecării, dragă Mamă!…

FEREASTRĂ SPRE SOARE

Miezul nopţii .

Steaua aruncă săgeţi în spatele munţilor

Luna stă agăţată de un stejar.

Încălecat pe un vers, Poetul are insomnii.

Noaptea deschide fereastra spre Soare…

AMIAZĂ

Soarele răsare de unu-opt picioare

Umbra e  lungă – Soarele departe.

Umbră de unu-două-opt picioare…

Soarele apune – se apropie Noaptea.

Amiază, de ce nu este – amiază?…

DOAR EU SĂ BEAU CU VINUL

Oraşul ăsta e nebun

Prietenă oi, de când te-au măritat cu poezia

Şi mă urmăresc pe mine ca un câine

De dimineaţă în altă dimineaţă.

Oraşul ăsta o să ştie aproape totul

Sub ce Pod mi-am petrecut noaptea

Cu care Prietenă aştept plecarea  trenurilor

Pentru Tine, cu care petreci nebunia în pat.

Dar niciodată oraşul n-o să ştie ce am în suflet

Şi sub ce mormânt am făcut azi dragoste…

O NOAPTE CU PRIETENA

Mă invită prin telefon la Tavernă

Oraşul mic ne adăposteşte.

Eu braţ la toartă cu butelca de vin

Ne înecăm în stratul de viţă de vie.

Mă acopă noaptea cu poezie

Sufletul m-a îmbătat – şi eu sunt vinul

Ridică toastul, îneacă-te în această mare.

Cine ştie, mâine îţi va fi iarăşi sete…

TREI ZILE DEPARTE DE MINE

Trei zile departe de mine

Trei zile te căut prin Oraş!

Tu zbori peste lac

În locul de naştere a lui Lasgush Poradeci.

Departe de mine

Oraşul e mort

Prietenă, te aştept de secole…

DRAGĂ PRIETENĂ, NU AM ALT KALOSH

Dragă prietenă, nu am alt Kalosh

Să se întindă lângă Tine în pat.

Dragă prietenă, nu am alt Kalosh

Fără două carafe cu vin…

DRAGOSTE ŞI URĂ

În suflet am ură

Şi un pic de iubire:

Mă-ndurerează…

Versuri am în suflet

Şi un pic de ură:

Mă-ndurerează Prietena…

N-AM TIMP SĂ-MBĂTRÂNESC

Nu am tim să-mbătrânesc

Căci nu mă lasă vinul.

Nu mă lasă Prietena…

CUCERIREA SCOPIEI

Când câinii au cucerit Scopie

Şi s-au aciuat în Bazarul Femeilor

Oasele au ieşit prin Oraş

Linse fiind prin Bit-Bazar.

Când câinii au cucerit Scopie

Prietena s-a-nveştmântat  în negru…

FEREASTRA LAS-O DESCHISĂ

Zăvoreşte uşa

Stinge lumina, Prietenă

Ghemuieşte-te sub plapumă

Ascunde perele fragede

Să nu le mănânce mistreţii!…

Zăvoreşte uşa

Las-o deschisă fereastra!

Noaptea este lungă

După miezul nopţii

Vin şi intru în patul tău…

DOR DE PRIETENĂ

De o săptămână ai plecat de acasă

Pe o stradă fără nume, fără număr

În Tyrbe, în Baba Tomor.

E adevărat că de o vreme nu ne-am văzut

Tu te-ai închis între pereţi

Iar Eu îndrăgostit de vin…

DOAR O NOAPTE

Te bârfesc, te vânează cu pietre

Vor să te arunce în foc

Pentru că bei vin cu mine:

Dragostea n-o vinzi în Bit-Bazar.

Nefericiţii îţi declară iubire

Ei nu ştiu că iubirea e artă.

Nemernicii care vând şi Partidul

Doar să te aibă o noapte…

PĂCATUL PRIETENEI

Azi am vrut să mă sinucid

Printre carafele cu vin

M-au scos din Paradis

Să ard în foc

În faţa porţilor Infernului:

M-au declarat trădător…

ZĂVORUL UŞII

Pentru Tine mă duc şi în Transilvania

Ca să scriu Cartea de Mâine

Pentru Tine aş fugi şi din Paradis

Şi m-aş îndrepta spre Infern

Pentru Tine aş părăsi Oraşul

Platanul ce m-a iubit atât de mult vara.

Pentru Tine o să urc în Baba Tomor

Şi voi zăvorâ uşa…

PROSTITUŢIE CU LITERATURĂ

Este greu să scrii astăzi cărţi

Dar şi mai greu să le scoţi la lumină

Când n-ai bani nici pentru pâine

Iar culturofagii îţi contestă valoarea

Recompensând în schimb pe scribii Curţii.

Este greu să ai astăzi cititorul

Scriitori care scriu pentru Mâine

Când recenziile se vând la vedere

O sută de mărci sau două tulumbe…

UŞA MEA – HORNUL

În viaţa cineva

Intră pe uşă.

Culturofagii  mi-au închis uşa

Fereastra – Curvele.

Acel neam al haiducilor

Îmi spune să intru pe horn…

LUMINA APRINSĂ

Ziua mor, noaptea mă trezesc în delir

Astfel convieţuiesc cu Doamna Moarte

În aceeaşi cameră, zile, luni şi ani

Şi nicicând nu m-am plictisit printre cărţi.

Aprind lumina, vine Moartea

Îi spun: Aşteaptă să sting lumina!

Ea aşteaptă dincolo de grilaj

Eu uit să sting lumina.

Se supără, pleacă şi o lasă pe mâine…

TIMPUL MIRESEI

Când,  copil fiind,  alergam pe câmpuri

Deseori îmi intrau spini în picioare

Mă opream din fugă şi îi scoteam cu mâna

Pentru a continua joaca.

Anii au trecut. Eu nu mai scot spinii

Nu mai alerg ca odinioară după fluturi

Nici nu mai ţin pe deget gărgăriţe şi licurici

Ca să-mi găsească o mireasă…

UNDE STĂTEA ADEVĂRUL

Adevărul stătea în ochii tăi

În urechi, pe frunte, în sâni

Într-o Tavernă din Oraş.

Adevărul stă sub acoperiş

În versul meu nebun

În faţa ochilor Hienei…

ÎNAINTE DE PORNIRE

Înainte de pornire

O lacrimă, un dor

O poezie, o iubire.

După această pornire

O scrisoare, un vis

O stradă, o revenire…

VAI, NU

Du-te fără să-ţi iei adio

După o noapte cu vin

Adânc, în bezna nopţii

dincolo de Vardar

în străfundurile Oraşului.

Nu-mi ura noapte bună!…

AM FUGIT DIN CAMERA MEA

Am fugit din camera mea

Cu o carte,

Lacrimile Sfintei Maria

Şi o fotografie.

Am fugit din camera mea

În cămaşă de noapte

Dincolo de-ntunericul vai Prietne

Singur după Lună…

AZIL POLITIC

Când s-au dezlănţuit câinii asupra mea

Doar pentru un os-recompensă

A culturofagilor – pui de râie

Ziua-noaptea ale Mumei Partid…

Prietena mea am fugit din Ţară

La Tine am cerut azil politic…

EU NU SUNT ZEF SEREMBE

Nevasta mea, cea mai bună din lume

Mă roagă să-i citesc un vers Prietenei!

Nimic îmi spune: Nu au sânge

Doar dacă fug eu înnebuneşte poezia

Atunci vei sări peste Zef Serembe.

Râd cu nevasta mea şi Prietena

Îi spun: Eu nu sunt Zef Serembe

Ci Kalosh Çeliku- rebel.

Împreună cu Doamna Moarte

Înreaga noapte scriem poezii şi bem vin.

Şi curios, cu toate manuscrisele

Femeie, încă nu m-am sinucis în mare…

ACOMPANIAMENT DE NOAPTE

Singur într-un local de noapte

Aştept Ziua până dimineaţă

Să-mi aducă zece răni

În mijlocul Prishtinei.

Prietena a făcut patul

şi mi-a cedat fără luptă.

După victorie am scos perdelele

Să văd Soarele cum apare după munţi.

Vinul mi-a ţinut companie…

AM ÎNTÂLNIT PE ALTA

A doua zi,

După ce am însoţit Noaptea

Am întâlnit pe alta sub Platan:

Nu am băut vin

Nu am scris poezii.

CĂRĂRILE POEZIEI

De mult nu Ai mai venit

Să străbatem

Cărările poeziei.

Toate versurile lumii

Le voi  aduce Acasă…

MAGIA CHEII

Când m-am decis să sparg uşa

Am găsit cheia magică

Brusc am intrat la Tine

Ca un vers liric.

Acum, când nu pot să sparg uşa

Am pierdut cheia magică

Spune-mi, dragă, cum să plec de la tine

Din moment ce nu sunt un vers epic?…

ASEARĂ AM DORMIT CU TOAMNA

Aseară am dormit cu Toamna

Iarna nu mi-a deschis uşa.

Mâine cu cine voi dormi

Cum voi îmbrăţişa Primăvara?!…

A ZECEA RANĂ CU LUNĂ

Nouă ani mi-am înecat Singurătatea în vin

Noaptea întreagă scriind poezii.

Dimineaţă. Trezit cu Luna

Nouă ani am aprins lumânări

Cu Luna plină aşezată peste Lac

În delir printre sticlele cu vin.

Zăpăcit puţin înaintea Zorilor

M-am trezit din mormântul meu cu cărţi…

O CAMERĂ PENTRU TINE ŞI MINE

Am luat o cameră pentru Tine

Cu vedere la Lună

Şi faţa spre Soare.

Mi-am îngropat eul între pereţi

Cu  propria armă la cingătoare

Ca să ucid astă seară Singurătatea.

Cameră îngustă pentru un mormânt

Nu îmi ajunge nici mie, nici Ţie!?

Mi-am îngropat eul între doi sâni.

Dumnezeule! Cineva strigă în minaret

Atât de târziu: Nu există alt Paradis…

SĂTUL DE TĂCERE

-Tu, îmi spune, eşti ermetic. Am râs.

Nu, eu sunt misterul. Lup.

Toţi m-au contestat. Iar eu:

Pe toţi i-am contestat. I-am înjurat.

Fecioara Bohemă m-a reînviat. S-a ridicat

Din mormânt. Să nu îndrăzneşti, îmi spune:

-Să mori fără să mă cunoşti.

La revedere fără să-mi spui. Salutare

În cartea ”Jocul privirilor”. Platanul…

EU CONVIEŢUIESC

Eu convieţuiesc cu poezia. Cu vinul roşu

Cu Prietena. Pentru mine nu sunt interzise

Problema este alta. Tu iubeşti Paradisul

Eu – Infernul. O să fiu ars în foc.

Eu convieţuiesc cu vinul roşu. Dalgă…

FRUMOASĂ EŞTI ÎN PATUL MEU

Patul meu este parcul. Un scaun

Strada. Şi, de ce nu, o livadă.

Două-trei braţe de ciulini sub cap

Iarna când viscoleşte. Zăpada e focul meu.

Nu-ţi fie frică! Am cu mine poeziile

Noaptea îţi-nvelesc picioarele şi capul.

Dormi limiştită. Frumoasă eşti în patul meu…

AM VĂZUT MOARTEA LA VOSKOPOAIA

Am aprins o lumânare la biserică. Voskopoia

Slujbă am făcut cu poeţi. M-am rugat pentru Tine.

În spatele flăcării am zărit-o pe Doamna Moarte

A zâmbit. Şi mi-a făcut cu ochiul.

I-am întors salutul. Zâmbetul

Am aprins şi pentru Ea o lumânare.

La final am închinat un păhărel cu rachiu…

MOARTEA M-A IUBIT MAI PUŢIN DECÂT TINE

Încă nu mi-e somn. Eu sunt nebun

Poate într-o zi Moartea o să-mi fie nevastă.

Să-mi umple Casa cu copii. Ţara

Şi să dorm liniştit. Mâine voi toasta.

Şi pentru Prietenă. Şi pentru fecioara Bohemă

Cu adevărat, femei frumoase. Curăjoase.

Dar şi Moartea este o Femeie frumoasă…

LOC SINGUR ÎN PARADIS

Uneori cere să i se cumpere ceva, ca un copil

De obicei, o carte. Nu, îi spun cinstit.

-Nu o merită. Înclină capul, se joacă cu inelul.

Te simţi umil şi teribil de vinovat.

Bine, zic. Şi totuşi, îţi voi cumpăra o carte.

-Nu-e nevoie. Îmi răspunde cu mânie.

Şi plec după carte. Care îi place la nebunie

Şi îi mai fac cadou alte două, cu poezii erotice.

Te bucuri ca un copil. Într-adevăr, îmi spune fericită:

-Azi ai obţinut sigur un loc în Paradis.

CLĂTITELE MAMEI ÎI SCULAU PE MORŢII DIN MORMINTE

Când, uneori, veneau prietenii în Sat

Îi cereau Mamei să le facă clătite.

Mama le făcea cele mai bune clătite

Sau, cum spunea Tata: Clătitele

Mamei îi scoală morţii din morminte.

Prietenii nu mai vin ca altădată în Sat.

Mamei nu mai are cine să-i facă clătite

Ca şi ea să se scoale din mormânt…

ZI FRUMOASĂ PENTRU MOARTE

Mâine, când se va întoarce Vremea Rea

Ce ne va deschide ţarcul spre munte.

Poetul va înălţa cântece, va înşeua versuri

Pana o va aprinde de Lună. De Soare

Treziţi-vă! Duceţi-vă bărbaţii spre morminte!

Mâine, când se va întoarce Vremea Rea

Duceţi-vă! Este o zi frumoasă pentru moarte…

NU MI-AM RECUNOSCUT LOCUL DE NAŞTERE ÎMBĂTRÂNISE

Am împins poarta. Am intrat în Casă

În ogradă nu l-am văzut pe Tata

Nici pe Mama în pragul uşii.

Stejarul nu mai era în Livadă

Gutuiul pe Fântăna în mijlocul Grădinii

Coliba. Şi, cuibul berzelor.

Nu mi-am recunoscut locul de naştere. Îmbătrânise.

Şi îşi lăsase barbă. Iar, părul…

OARE VA REVENI

Noaptea am doborât-o în pat

Timp de o saptămână.

Am făcut dragoste cu ea

A înnebunit Prostituata

Oare va reveni?

O dată, de două ori, de trei…

A înnebunit iubirea.

Cândva, înainte de ivirea Zorilor

Adun oasele.

Oare Ea va reveni

Să mi le-ngroape în Casă…

DOAMNA MOARTE M-A ATINS ÎN QAFË THANA

De două ori m-am întâlnit cu Doamna Moarte

Odată la Voskopoia. Şi, în Qafë Thana.

I-am declarat iubire. Dar, ea n-a vrut

Bărbat rău eşti, mi-a spus. Deloc fidel:

Pentru o Doamnă, precum sunt eu. Curtezană.

Şi iată, nu m-a dorit Doamna Moarte

Mare lucru! Mă iubesc Vinul şi Femeile…

DIMINEAŢA MĂ ACOPERISE IARBA

Călătorie lungă prin Lună. Cerul

Doar cu două ulcioare de vin. O lumânare.

Dealurile, le-am uitat cărările. Singur

Într-o livadă cu trifoi. Flori

După luptă, am cedat doar armele.

Călătoria s-a lungit toată Ziua. Noaptea.

Dimineaţa mă acoperise iarba…

BIOBIBLIOGRAFIE

Kalosh Çeliku s-a născut la 13 februarie 1951 în satul Cërvicë din Kërçova (Macedonia). Şcoala primară a terminat-o în locul natal, liceul la Şcoala normală din Shkup (Scopie), în timp ce studiile de Limbă şi Literatură Albaneză la Universitatea din Prishtina (Kosova). Scrie poezii şi proză pentru copii şi adulţi. Până azi a publicat circa patruzeci de cărţi: Pasărea a venit cu un cântec – versuri (1982), Iepurele cu puşcă – povestiri (1983), Căsuţa licuricilor – povestiri (1984), Vălul negru – dramă (1985), Ursuleţul fără coadă – povestiri (1986), Soarele coboară din munte – nuvelă (1992), Înmormântarea ciorilor – roman (1988), Ani cu zăpadă – roman (1990), Trompetele Telalului – satiră (1992), Domnul meu, latră câinii – dramă (1993), Viteazul se vede în acţiune – poem (1994), Treziţi-vă vitejilor înşeuaţi pixul – povestiri (1994), Corbul Oraşului – piese de teatru (1994), Calul Troiei prin Bit Pazar – satiră (1994), Jocul ochilor – poezii (1995), Tatăl are două mirese – roman (1995), Aseară am adormit cu toamna (1999), Turma cu râie îl urmăreşte pe Autor – dramă (2000), Casa publică – roman (2000), Cum m-am despărţit de Femeia mea – satiră (2001), Femeile mele credincioase – roman  (2001), Adio bârlog – nouă drame (2002/2007), Cu trei morminte – roman (2002), Moartea am dorit-o mai puţin ca Tine – poeme (2003), Şi ea nu a fost geloasă – poezii (2004), Repriza fraternităţii – dramă (2005), Patria – acest bărbat fără Femeie – poezii (2006), Culturofagul – antiroman (2006), Pe bărbaţi îi alung cu bărbaţi iar pe Mine cu femei – poezii (2007), Îngerul meu este Femeie – poezii (2007), Toamna nu vine cu flori – 5 poeme (2007), Lupul ştie un joc – poezie (2007), Când urlă “voievodul” şi naşte Partidul Curvă – satiră (2008), Motan Poetul îi scrie poezii Mamei – poem umoristic (2008), Ehu – poeme (2008), Femeia credincioasă – roman (2009), Djemnusha – roman (2010), Patria bărbat fără Femeie– poeme (selecţie, 2010), Femeia Vin (2012) etc.

           Din 1992 conduce Editura Asdreni, în Scopie, Este redactor-şef al revistei de umor şi satiră Zekthi care apare când vrea în FRI a Macedoniei. Din anul 2009 este laureat al mai multor concursuri literare de poezie, povestiri şi piese de teatru:  Premiul Zeiţa Frumuseţiii la Nopţile de Poezie Corceară (2003), Premiul AS pentru literatură în Kërçova (2007), „Ochiul Albastru” în Saranda (2007), „SEREMBE ” la Laç (2008), „Torţa din Karadak” (2009), Premiul Special pentru volumul poetic EHU de la Simpozionul Internaţional „Muza Poetică” (Pegasi, Gjirokastra, 2009), „Ecourile din Karadak”, Kumanova (2010), „Skampini” la Festivalul Balcanic al Poziei, în Elbasan (2010) etc. Creaţia lui literară este tradusă în mai multe limbi: macedoneană, germană, turcă, bulgară, română, greacă, etc. Între anii1992-1997 a fost vice-presedinte al Asociaţiei Scriitorilor Albanezi şi preşedinte între anii 1997–2001. În prezent este preşedinte al Scriitorilor Albanezi din Macedonia, precum şi fondator al mai multor evenimente tradiţionale internaţionale culturale: “Zilele lui Naim” în Tetova, “Întâlniri sub Platan” din Shkup (cu poezie erotică ) şi “Zilele de umor şi satiră  Unchiul Deralla”  în Kërçova. De asemenea, este fondatorul şi editorul revistei literare Styli 97, periodic al Ligii Scriitorilor Albanezi din Macedonia. Kalosh Çeliku a fost, până în 1995, profesor de Limba şi Literatura Albaneză în Dreniţa (Kosova), precum şi  la Muntenia din Scopie (Shkup). În ultimii ani trăieşte şi creează în Scopie, în calitate de scriitor liber profesionist. (Traducere de Baki Ymeri)

by

Referinţă Bibliografică

POEZIE ALBANEZĂ DIN MACEDONIA: KALOSH ÇELIKU/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 7 februarie 2015