Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » PROF.DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: Reviste culturale românești publicate în Australia

PROF.DR. CORNELIA PĂUN HEINZEL: Reviste culturale românești publicate în Australia

Cornelia Păun Heinzel : Reviste culturale românești publicate în Australia

Secțiunea IV : Revista „Confluențe literare” – un fenomen literar, nu numai o revistă, din ciclul „Istoric al publicațiilor literare românești din străinătate”

  •            Personalitățile culturale românești prin activitatea intelectuală desfășurată de-a lugul vieții au marcat teritoriul existenței lor, indiferent de spațiul geografic în care au trăit. Un rezultat al muncii desfășurate de aceștia sunt publicațiile – reviste, ziare, pe care le-au coordonat ani de zile. Este logic ca, odată cu dezvoltarea tehnologiei, literatura să prezinte forme noi de manifestare, acestea constituind trepte ale evoluției literare. La intersecția domeniului filologiei cu tehnica, literatura capătă noi valențe. Apariția de practici noi literare digitale a determinat strămutarea revistelor literare de pe suportul fizic în mediul online. Revistele literare online, disponibile pe platforme electronice reprezintă un exemplu semnificativ în acest sens. Scopul principal al acestor publicații este promovarea literaturii pe Internet.
  •          Oamenii de litere români au conceput reviste culturale în limba română în orice colț de pe mapamond în care au ajuns. Am prezentat într-o secțiune anterioară cercetării pe care am efectuat-o o revistă a românilor din Noua Zeelandă. Un spațiu aflat la aceeași uriașă depărtare de România este și Australia, tărâm pe care l-au îmbrățișat cu dragoste mulți intelectuali, conaționali ai noștri. Un rezultat al prezenței acestora a fost apariția de reviste în limba română în aceste spații geografice. Pe Internet am citit în niște publicații că au apărut câteva reviste de acest gen în Australia. Fondatorii lor își exprimau în articole regretul că, viața publicațiilor a fost curmată brusc, prematur.
  •          Revista care face obiectul cercetării actuale, prezentată în acest articol – “Confluențe literare” – este una independentă, cu apariție zilnică, fondată în anul 2010 de către scriitorul Octavian Lupu împreună cu efervescentul jurnalist, artist de teatru, de film, de arte vizuale George Roca din Australia, organizator de spectacole, coordonator de Antologii de interviuri, cunoscut prin activitatea sa intensă. Revista a avut apariție zilnică timp de unsprezece ani.
  •            Personalitate complexă, Octavian Lupu a creat pentru revistă o platformă care îl reprezintă perfect. Inginer electronist la bază – specializare care justifică pe deplin competențele sale digitale superioare –  născut și format pe meleaguri brașovene – de care se simte întotdeauna apropiat și pe care le evocă cu melancolie în scrierile sale – pasionat de filozofie și de religie – domenii pe care le-a aprofundat și prin studiile universitare efectuate ulterior. Având în vedere caracteristicile spațiului geografic în care și-a petrecut copilăria – în acest caz municipiul Brașov – dar și ale generației sale – l-am  înțeles foarte bine pe scriitor, în special datorită sorei mele, de aceeași vârstă cu Octavian Lupu, brașoveancă plecată ulterior în București, în mod similar, cu un parcurs intelectual similar – de la specializarea „Electronică și Calculatoare” absolvită, la studiile efectuate în domeniul „Științelor educației” –  al „Pedagogiei”.
  •         Platforma revistei de literatură online „Confluențe literare”, concepută estetic de Octavian Lupu într-o manieră originală este unică și deosebit de complexă, din punct de vedere structural, probabil consecință a gândirii sale inginerești, la bază.
  •         Eu am publicat și public în peste cinci sute de reviste străine, de prestigiu, culturale din întreaga lume, în reviste de literatură ale universităților din străinătate și am constatat că, fiecare dintre acestea are caracteristici deosebite aparte, prezentări speciale, dar obiectiv, din punct de vedere tehnic, al complexității, consider că revistei online „Confluențe literare” este unică, remarcabilă. Acest lucru s-a concretizat prin numărul mare de autori implicați, de cititori ai revistei, de pe toate spațiile globului. Activitatea literară desfășurată pe platforma revistei „Confluențe literare” a permis crearea unui fenomen literar unic. Acest fapt s-a produs în special datorită literaturii digitalizate. Fiecare număr al revistei deține valoare de document, care prin contribuțiile colaboratorilor acumulează creații în proză, poetice, jurnalistice, recenzii, interviuri, eseuri și materiale pe teme spiritual-motivaționale, articole cu tematică diversă : critică literară, sociologie, psihologie, religie, arte, istorie literară, estetică, etc.  – existente frecvent în revistele literare, alături de evenimentele culturale prezentate, lansări de carte, completate cu profilurile biografice ale colaboratorilor, publicarea de videoclipuri video cu înregistrări de opere literare sau ale unor manifestări culturale – conținuturi care pot fi vizionate și audiate – alături de top-urile zilnice, săptămânale, lunare, anuale, etc. pe diferite criterii , în special cel al contorizării numărului de cititori – un criteriu obiectiv, real – chiar dacă poate implica erori – datorat în special implicării rețelelor sociale – tot este eficient, pentru că indică un număr al lectorilor fiecărui articol.
  •             Lectorii aveau posibilitatea de a semnala și vizualiza pe pagina articolului publicat o apreciere, respectiv dacă textul lecturat le-a plăcut, concretizat în voturile acordate de aceștia scrierilor. La “Comentariile” de pe rețelele de socializare atașate fiecărui articol, cititorii exista opțiunea de a-și expune opinia relativ la textul lecturat.
  •            Platforma deținea ca supliment câteva rețele de socializare ca: Facebook, Instagram, Youtube, G plus – rețea care ulterior a dispărut – rețele care facilitează întotdeauna, un acces mai rapid la revistă, antrenează un număr mai mare de lectori, realizează o promovare rapidă a postărilor, implicit a publicației. Remarcabilă este și rublica de „Recomandări”, cu rol de stimulare a lecturării articolului. În plus,  autorul articolului era informat referitor la scrierea sa, dacă figurează la această rubrică, fiind anunțat și pe email-ul său, atunci când era selectat.
  •            Revista „Confluențe literare” reprezenta în orice clipă o imagine a literaturii române la acea dată pentru că erau cunoscuți scriitori, poeți din toate colțurile lumii, în număr mare, creațiile acestora – în diferite limbi – cu CV-ul, activitatea acestora prin lansările de carte, manifestările organizate, concursurile literare desfășurate, evenimentele editoriale derulate în diferite locuri de pe glob.
  •            Rubrici ale revistei erau următoarele : Literatura, Poeme, Poezie, Stihuri, Strofe, Manuscris, Eveniment, Cultural, etc, dar toate articolele erau divizate în două mari secțiuni – Proza și Poezia – secțiuni reprezentate în partea stânga a postării, respectiv dreapta, în care erau publicate conținuturile corespunzătoare cu titlurile ierarhizate cronologic pe marginile corespunzătoare secțiunii.
  •             Imaginile fotografice cu numele atașat, ale multor autori au fost realizate în mod profesionist de ingeniosul fondator George Roca.
  •            Eu, personal, aveam senzația că îi cunosc pe mulți dintre colaboratori, prin scrierile acestora, prin activitățile literare prezentate de aceștia și așteptam să lecturez mereu ceva nou apărut în paginile revistei. Modul în care era concepută, organizată platforma revistei stimula efervescența creatoare. Ca scriitor, priveam cu oarecare detașare top-urile, considerând că simpla lor existență este benefică. După ce în anii de școală, de liceu, de facultate am fost implicată intens în situația de a mă afla mereu pe primele locuri la învățătură, la examene și la concursuri, până la finalizarea primei facultăți – printre primii – după care am renunțat definitiv la situația de competiție, indiferent de activitate – deși la absolvirea celei de-a patra licențe, am constatat cu surprindere, lecturând foaia matricolă, că eram clasată pe primul loc, fiind șefă de promoție. Mi-am propus chiar să nu particip niciodată la un concurs literar, deși am câștigat unul internațional, la care am participat pentru că am crezut că public             într-o revistă.
  •            Faptul că era o publicație independentă este demonstrată în mod obiectiv prin existența conturile de autor, aprobate de fondatori în urma activității literare desfășurate anterior de aceștia și publicarea în revistă pe baza conturilor. Desigur că erau acceptați și debutanții.
  •          Revista asigura acces gratuit la informații.
  •           Motorul de căutare Google  a comunicat faptul că a fost cea mai citită/accesată revistă de literatură română din lume. În cei unsprezece ani de existență au fost publicate 3.863 de ediții, 74.831 de articole, 1.840 de autori și 16 milioane de cititori/ accesări, din statisticile Google la  august 2021, [1].
  •           Consider că, revista poate ocupa chiar printre toate revistele de literatură din lume o poziție fruntașă ca număr de lectori. Din acest punct de vedere nu am întâlnit decât o revistă din spațiul hispanic ”Mundo literario”, care ulterior a dispărut, inițiatorul modificându-și prioritățile, după cum mi-a mărturisit personal într-o discuție – revistă în care mi-au fost publicate aproape toate scrierile, în limba spaniolă și care dispunea de contorizarea lectorilor fiecărei scrieri publicate și de vot acordat articolului. Din punct de vedere al unei organizări mai complexe, mai speciale am remarcat revista universitară ”Universo del Búho” / ”El búho”, México în care mi-au fost publicate de-a lungul anilor creațiile în proză, în limba spaniolă, revistă care a fost închisă odată cu decesul profesorului universitar René Avilés  Fabila, fondatorul revistei – publicație cu un tiraj de cinci milioane de exemplare distribuite gratuit, publicate atât pe suport de hârtie cât și online; soția sa, Maria del Rosario Casco Montoya, tot profesor universitar a mai prelungit viața revistei cu încă un an, după moartea acestuia.
  •         În concluzie, consider – pe baza faptului că de-a lungul anilor am fost publicată în peste cinci sute de reviste străine, ziare, site-uri literare din peste treizeci și șapte de țări – că revista ”Confluențe literare” este o revistă cu o complexitate avansată, care poate fi considerată indubitabil un fenomen literar al ultimelor decenii.
  •            Pentru intelectualii din diasporă, revista ”Confluențe literare” a reprezentat un punct de conectare cu spiritualitatea românească, cu cultura română actuală, un spațiu care le permitea – prin intermediul literaturii – apropierea de țara natală, România și de oamenii săi.
  •  Bibliografie
  1. Anca, Sîrghie : ”Dialog cu George Roca – cel mai activ scriitor român din Australia”, în revista ”Armonii Culturale”, ediția din 11 mai 2022.
  2. Cornelia, Păun Heinzel : „Reviste culturale românești publicate în Canada din ciclul „Istoric al publicațiilor literare românești din străinătate” – Revista online „THE ALTERNATIVE” / „L’ALTERNATIVE”  Canada&USA.
  3. Cornelia, Păun Heinzel : Reviste culturale românești publicate în Noua Zeelandă din ciclul „Istoric al publicațiilor culturale românești din străinătate” , Secțiunea II : Revista românilor din Noua Zeelandă ,   „PAGINI ROMÂNEȘTI DIN NOUA ZEELANDĂ” /„ROMANIAN PAGES IN NEW ZEALAND”.
  4. Cornelia, Păun Heinzel : „ Clubul Presei Transatlantice”  din ciclul „ „Istoric al publicațiilor culturale românești din străinătate” , Secțiunea IIl .

 

Facebooktwitterby feather

Despre Cornelia PAUN

profesor doctor, scriitoare, enciclopedistă, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, prozatoare, prima fabulistă cu peste trei sute de fabule, originale, inedite, neprelucrate și neinspirate din cele ale predecesorilor, cea mai titrată scriitoare/jurnalistă cu 10 diplome universitare de la universități /Institute de stat obținute prin meritul propriu ( fără să dea spagă pentru examene și diplome) - 3 de la Universitatea București, 3 de la Universitatea Politehnică Ɓucurești, 2 de la Universitatea Brașov Transilvania, una de la Universitatea Tehnică de Construcții București, una de la Goethe Institut Munchen, Germania, conducătoare de la vârsta de 28 de ani de Institut de cercetare științifică bugetar, de stat, prima femeie doctor in Roboți din România, blogger premiat în Franța, în 2016, cu cel mai bun blog. Cornelia PĂUN - cu pseudonimul Cornelia Păun Heinzel, după numele bunicii din partea mamei care provenea dintr-o familie austriacă – tatăl bunicii a fost ofiţer la Curtea Împăratului de la Viena (, dovezi cu acte concrete) s-a născut la Braşov şi este profesor doctor, scriitoare, jurnalistă membră a Presei Internaţionale, filolog, fiind prima femeie doctor in Roboţi din România. Fiica inginerului electronist C.F.R. Dumitru Păun şi a profesoarei de limba română Oltea Aglaia Păun (născutăBejenaru). Păun Cornelia este profesor doctor inginer, cu titlul de Doctor în Roboţi Industriali, din 1998, al Universităţii Politehnice Bucureşti - cu toate examenele cu zece - Master în Management şi Evaluare Educaţională, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Universitatea Bucureşti şi Master în Didactica Disciplinelor Filologice, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti, licenţiată și șefă de promoție în Filologie, Limba şi Literatura română - Limba şi Literatura franceză, Facultatea de Litere. A fost admisă a doua şi a absolvit printre primii, în 1986, secţia T.C.M, Facultatea T.C.M. a Universităţii Braşov, având și repartiție guvernamentală dublă în învățământul superior și cercetare, domeniu în care a lucrat de atunci până în prezent, în calitate de cadru didactic. Este şi inginer specializarea Transporturi, Universitatea Politehnică Bucureşti. A mai absolvit trei cursuri postuniversitare la: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, specializarea Metode moderne în Psihologie Specială şi Universitatea Politehnică Bucureşti, Metodică. A fost admisă în 1990, printre primii, la Facultatea de Matematică, Secţia Informatică, curs de zi, a Universităţii Bucureşti, transferându-se apoi la Brașov, deoarece a primit conducerea institutului de cercetări (1990-95), fiind şi cadru didactic universitar. În 2010 a câştigat o bursă Goethe Institut, München, Germania, specializarea “Multimedia-Führerschein DaF”: Das Internet als Quelle für Materialien und Projekte (Kommunikationsprojekte im Unterricht; Das Internet als Quelle für Arbeitsmaterial; Übungen und didaktisiertes Material aus den Internet; Internet projekte planen und dürchführen). În perioada 2007-2013 a fost EXPERT FORMATOR al Ministerului Educației în Management Educațional în cadrul programului Profesioniștii în management educațional. A fost mentor de practică pedagogică pentru studenţii Universității Politehnice, referent științific alături de: Prof. Dr. Constantin Ispas, Prof. Dr. Alexandru Dorin, la “Sisteme flexibile de producţie”, „Îndrumar de laborator pentru uzul studenţilor”, de Prof. Univ. D. Catrincaş ; alături de: Prof. Dr. Constantin Ocnărescu şi Conf. George Adir, la cartea curs universitar Iniţiere în Mecanisme şi Organe de Maşini cu asistare CAD/CAM/CAE,de M. Neacşa,Spiridon Biografie Cornelia Păun s-a născut la Brașov, tatăl fiind inginer electronist la Regionala Căi Ferate Brașov și mama profesoară de limba română. În școală a fost întotdeauna premianta întâi și olimpică la matematică. A absolvit Colegiul „Dr. Ioan Meșotă” din Brașov, secția de Matematică Fizică, la care a fost admisă luând la concursul de admitere nota 10 la proba de matematică și 9,50 la limba română, cea mai mare notă la această probă. Ca elevă a fost anual premiantă și olimpică la matematică. Dragostea pentru cărţi a moştenit-o de la bunicul său, din partea mamei, profesor de filozofie (fiu de preot) şi de la mama sa, profesoară de limba română. A învățat literele, să scrie și să citească de la patru ani. Când a mers la şcoală la şase ani, deja citise toate cărţile din casă, care erau foarte multe şi care aveau ca autori cei mai renumiţi scriitori din literatura universală. Bunicul său cunoştea limba greacă veche, limba latină, limba franceză, limba germană, limba italiană, limba spaniolă şi spre sfârşitul vieţii a învăţat singur limba engleză. A învăţat de mică limba germană în casă, de la bunica din partea mamei, Elsa Heinzel, care provenea dintr-o familie austriacă cu tatăl fost ofițer la Curtea Împăratului de la Viena. Păun Cornelia a debutat ca jurnalistă în 1995 că redactor colaborator la cotidianul BRAȘOVEAN BUNĂ ZIUA, BRAȘOV !, ca scriitoare în Revue de culture, critique et imagination „Asymetria”, Franţa, Paris, ca poetă şi colaboratoare în cadrul Magazinului cultural și de informație „Agero-Stuttgart” Germania şi al Agenţiei de Presă Nurenberg. Este membru al presei internaţionale, al Uniunii Scriitorilor Mondiali Hispanici şi al “Poetas del Mundo”, laureată a Premiului Literar Internaţional Naji Naaman 2017, pentru creativitate şi membră de onoare a Casei Naji Naams, laureată a Union Hispanomundial de Escritores fiind prezentă în nouă Antologii ale scriitorilor şi poeţilor din întreaga lume, internaţionale, editate de străini, patru editate de români, în enciclopedie USA, în Antologia de literatură americană care reuneşte cei mai prestigioşi scriitori şi poeţi din toate ţările lumii, într-o Antologie a scriitorilor cu premii literare internaţionale, 2017, editată în limbile: engleză, spaniolă, franceză şi arabă. A fost redactor colaborator la un ziar cotidian românesc și este colaborator permanent la diferite reviste și publicații străine din străinătate, publicând în fiecare număr, în şaisprezece reviste de cultură de prestigiu, reviste universitare de literatură din Spania, din U.S.A. şi din ţări ale Americii Latine: Argentina, Columbia, Chile, El Salvador, Mexic, Venezuela, Peru, etc. din Malaezia, din India şi trei din Canada. Este publicată în aproximativ cinci sute de publicaţii, dintre care peste două sute de reviste străine din străinătate, peste cincizeci de reviste din România, în publicaţii din diaspora iar unele scrieri au fost selectate pe bloguri de către fondatorii acestora pentru activităţi educaţionale în cadrul probelor de examene, concursuri sau la manifestări culturale, literare, istorice. Texte traduse în limbile engleză şi spaniolă au fost selectate de către unii specialişti, ca studiu la orele de limbă şi literatură spaniolă sau în cadrul unor activităţi didactice, culturale, religioase, din ţări aparţinând spaţiului hispanic şi Statelor Unite ale Americii : - în opt reviste literare franceze din Franţa, nouă reviste de cultură italiene din Italia şi un ziar cultural italian, într-o revistă de literatură universitară din U.S.A., în cinci magazine literare din U.S.A., în International Literary Magazine & Academic Journal of English Literature, într-un magazin literar internaţional din Danemarca, într-o revistă de literatură din Marea Britanie şi una Internaţională de cultură din Belgia, în ziarul naţional albanez, în trei reviste de literatură internaţionale din India, într-o revistă internaţională de literatură din Bangladesh, într-un jurnal literar indian, în revista internaţională a scriitorilor din Insulele Caraibe, Trinidad, Tobago, în Agenţia Albaneză de Presă, în publicaţii internaţionale din Estonia, din Islanda , din Albania, şase din U.S.A. , într-o revistă de poezie din Vancouver, Canada & China, într-un jurnal de artă din Mauritius, într-o revistă literară Hawaiiană, într-o revistă literară şi într-un jurnal de ştiri din Republica Moldova. - în reviste de cultură din diasporă: din Noua Zeelandă, din Irlanda, din U.S.A., din Canada, din Germania, din Franţa, Australia - în peste treizeci de reviste de cultură şi ziare din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalităţi culturale din întreaga lume în: 50 de idiomuri franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalană, persană, turcă, polonă, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azeră, georgiană, aromână, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameză, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse şi publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceză, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de specialitate publicate: A publicat primul “Manual al calității unei unități de învățământ” şi şase cărţi de specialitate: „Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali ”, Teza de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998, “Proiectul la discipline tehnice”, “Teste de Organe de mașini și mecanisme pentru Bacalaureat”, “Metoda jocurilor în învățământ”, “Contribuții la cercetarea elastodinamică o mecanismelor roboţilor industriali”, rezumatul tezei de doctorat, Editura Universității Politehnice București, 1998 şi peste două sute de articole de specialitate în ţară şi străinătate. Literatură: A publicat cinci volume bilingve de proză scurtă la editura AL CHRIS "El cartero nunca más llama dos veces" o "Sueños ... sueños ... sueños" / "Poştaşul nu mai sună de două ori" sau "Visuri… visuri… visuri…" , “El laberinto de las enigmas”, “University Y Building”, “Η στροφή του" , 'El sueno transatlantico" și o carte de fabule; două cărți de jurnalism, DICȚIONARUL FABULIȘTILOR DIN ANTICHITATE PANĂ ASTĂZI, DE PE ÎNTREG GLOBUL și o ENCICLOPEDIE CU PERSONALITĂȚI LITERARE DIN ÎNTREAGA LUME în limbile spaniolă și engleză. CĂRȚI CU APRECIERI DESPRE CORNELIA PĂUN HEINZEL: 4 : RECEPTAREA OPEREI SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL ÎN SPAȚIUL LITERAR EUROPEAN, TRANSATLANTIC ȘI ASIATIC DE CĂTRE EXEGEȚII STRĂINI DE VERIDIQUE LITERATO, EXEGEȚII HISPANICI DESPRE CREAȚIILE SCRIITOAREI CORNELIA PĂUN HEINZEL, ETC