RUTINE GALACTICE
Suntem copiii prinși în joc galactic,
frânturi de timp cu vieți efervescente,
rutine filiale persistente
ne însoțesc în vechi context domestic…
Ai ascultat, vreodat, ce spune vântul
în șuieratul lin sau pe furtună,
ori ce îngână apa când se-adună
și picătura ploii bate câmpul?
De ce zâmbește raza dimineții
la flori care se limpezesc cu rouă,
sau unde-i curcubeul când nu plouă?
poate-i ascuns în faldurile ceții!
Cum se așază umbra unor nouri
pe valul apei într-un ritm de-o clipă,
sau dansul ciocârliei ce despică
zorii de zi cu trilul ei de doruri?
Cum bat mai tare inimi pătimașe,
ori ochii au prelins cuvinte pure
și sufletele care vor să fure
gânduri tăcute din iubiri abrașe?
Suntem frânturi de timp efervescente
copii atrași în jocul vechi galactic,
ne însoțesc într-un context dramatic
rutine filiale insolente…