Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » S-A STINS SURÂSUL TĂU…- MIOARA OPRIȘAN

S-A STINS SURÂSUL TĂU…- MIOARA OPRIȘAN

Atâtea valuri se pornesc în larg
Purtând durerea și dorul celui drag,
Atâtea șoapte se-mpletesc în vânt
Cu mângâieri senine. E glasul tău cel blând…

În adierea serii de opal
Îmi cerni din razele iubirii voal,
Îmi prinzi la tâmplă flori albastre,
Iubitul meu, cel prigonit de astre…

Atâtea stele pâlpâie pe cer,
De parcă-s ochii tăi ce-n noapte pier,
Atâta zbucium sufletul meu poartă,
Rănit, ca un copil ce iartă.

-Doamne, care lege e-ncălcată,
De mi-ai țesut din suferințe soartă?
Ce cale să urmeze pasul meu
Sub apăsarea dorului cel greu?

În adierea nopții de safir,
Curg lacrimile lunii pe clavir,
S-a stins surâsul tău baroc,
Iubitul meu, cel fără de noroc…

Poem dedicat soțului meu Constantin, plecat prea devreme dintre noi…
24 iulie 2019
TAMWORTH, ANGLIA
MIOARA OPRIȘAN

Facebooktwitterby feather
Etichete: