Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » 20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI: SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU POETA ALINA SPĂTARU, EDINEȚ, MOLDOVA

20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI: SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU POETA ALINA SPĂTARU, EDINEȚ, MOLDOVA

20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI

SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU POETA ALINA SPĂTARU, EDINEȚ, MOLDOVA


SMA: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?
AS: Mă numesc Alina Spătaru, sunt din Republica Moldova. Port numele familiei soțului meu – Igor Spătaru. Părinții mei sunt Gheorghe și Svetlana Cepoi. Am văzut lumina zilei în anul 1979, în satul Petrușeni, raionul Râșcani. Sat pitoresc, înconjurat de păduri, în nordul țării. Actualmente, sunt locuitoare a satului Viișoara, raionul Edineț, un sat foarte frumos, cu oameni harnici și gospodari, situat în lunca Prutului.

SMA: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că, în fața mea, am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?
AS: Pasiunea pentru scris a apărut încă de pe băncile școlii, dar îndrăgisem poezia încă de mică, pe când tata mă învăța poezii, iar mama, fiind educatoare la grădiniță, mi-a insuflat dragostea pentru versuri și lectură. Eu cred că acesta este un dar ce mi-l trimite bunul Dumnezeu, dar vorba ceea: „Dumnezeu dă, dar în traistă nu pune”. Am înțeles că poezia are foarte multe trepte, iar, urcând fiecare treaptă, tot cu ajutorul lui Dumnezeu, descoperi foarte multe mistere.

SMA: Povestiți-ne despre debutul literar!
AS: Am debutat în cadrul unei ore deschise la școală, de Ziua Învățătorului. Debutul literar a fost în gazeta „Curierul de Edineț”, la îndemnul bibliotecarei din sat. Am publicat poeme și în revista „Roua Stelară” din Chișinău, „Amurg Sentimental” din Ploiești, România, „Mesagerul Cuvintelor” din România și altele.

SMA: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?
AS: Nu aș spune că sunt o persoană singuratică, deoarece alături îmi este soțul, care mă încurajează și mă susține în toate, dar, totuși, în adâncul sufletului simt un gol ce mă apasă, ce doare foarte tare, din cauza că nu am simțit căldură sufletească a propriului copilaș. Și acel gol nu mi-l poate umple nimeni. Ce mult mi-aș fi dorit să merg cu el de mânuță, la plimbare, la joacă, pe câmp la cules floricele. Poate și casa mi-ar fi fost mai plină de căldură și lumină. Cred că, aș fi fost în culmea fericirii, dacă auzeam cuvântul „MAMA”. Uneori, când aud rostit undeva, alături, acest cuvânt, simt cum se aprinde totul în mine. Singurătatea poate fi simțită și prin faptul, că sunt departe de părinți, ducându-le dorul, lipsindu-mi bunătatea, răbdarea, iubirea, sfatul, susținerea lor, dar mă împac cu gândul că este voia Domnului în toate.

SMA : Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?
AS: Am simțit că orice vis poate deveni realitate, mai devreme sau mai târziu. Prin foarte multă muncă, dorință, străduință și ambiție, reușim ceea ce ne dorim. Când am publicat prima carte, am fost în culmea fericirii. Am trăit emoții de nedescris, fascinată că am reușit ceva în viață.

SMA: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?
AS: Nu, nu am un anumit loc, unde să-mi aștern gândurile. Aceasta se poate întâmpla oriunde: acasă, în câmp, la biserică, pe drum… Depinde când apare inspirația, dar mi-i dragă foarte mult băncuța din fața casei, de sub pom, unde, așezându-mă, din când în când, încep a medita.

SMA: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?
AS: Până la momentul interviului, am tipărite două volume de versuri, dar mai am multe versuri în manuscris.

 

SMA: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?
AS: Îmi plac versurile și am rămas deocamdată la ele. În timpul liber mai citesc, dar, trăind în sat, am foarte puțin timp liber. Consider scrisul un dar sufletesc, sentimental, nicidecum ceva din ce se poate câștiga bani.

 

SMA: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?
AS: Am tipărit cărțile la editura ,,Pontos’’, acolo am găsit o legătură sufletească aparte cu Doamna Marcela Mardare, care, practic, a fost și mentorul meu. Dumneaei m-a ajutat și m-a susținut la editarea primei cărți.


SMA: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?
AS: Desigur, am participat la ședințele diferitor cenacluri literare din Moldova și România, printre care: Salonul Literar-Artistic „Artă prin Educație”, Concursul Literar ,,Treptele Speranței”, Festivalul de Creație ,,Mesagerul Cuvintelor” ș.a.

SMA: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?
AS: Într-adevăr, cunosc că se scrie foarte mult, dar este susținut cel care are cunoștințe și un oarecare sprijin, în ceea ce ține de partea financiară și cea morală. Cu părere de rău, tineretul este orientat în altă direcție, nu spre literatură, uitând că lectura îmbunătățește capacitatea mentală și dezvoltă intelectul. În ziua de astăzi, vedem tot mai puține persoane care sunt interesate de a procura cărți, deoarece există internetul, care are, din ce în ce mai mult, tendința de a le înlocui pe toate.

SMA: Sunteți o scriitoare consacrată! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?
AS: Mă dedic sincer, din adâncul sufletului, poeziei. Mulțumesc din inimă tuturor cititorilor, deoarece ei sunt cei care mă susțin și mă incurajează să merg mai departe și le spun că pot găsi creația mea la Biblioteca Națională din Chișinău, în librării. Mai distribui cărțile mele și personal.

SMA: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinită la finalul oricărui manuscris?
AS: Eu cred că scrisul e formă sublimă de eliberare emoțională a sufletului, deoarece, când scriu, simt cum emoțiile se preling din suflet și revarsă pe foi diferite trăiri, sentimente, pe care ulterior încercăm să le transmitem și cititorului. Desigur, mă simt foarte împlinită la finele scierii fiecărui poem.

SMA: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?
AS: Adesea mă inspir din natură, de la oamenii care ma înconjoară zilnic, de la emoțiile pe care le trăiesc și atunci simt că temele mă aleg. Particip și la unele concursuri cu tematică dată, la diferite activitați literare și mulțumesc Domnului că reușesc să fac față.

SMA: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?
AS: Nu m-am gândit niciodată să renunț la scris, aici îmi descarc emoțiile. Poezia este un sprijin de alinare, aproape de sufletul meu, în care îmi văd trăirile simțite, văzute, auzite. În ea îmi revărs sentimentele mele și ale celor din jurul meu. Ea este pentru mine ca un amic fidel.

SMA: Considerați necesar întroducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?
AS: De ce nu, ba chiar ar fi o inițiativă foarte bună. Cititorul, bineînțeles că, trebuie să fie la curent cu noile schimbări în domeniul literaturii, pentru a-și lărgi orizontul artistic.

SMA: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?
AS: Nu uitați de cultură și artă, fiindcă acestea ne înzestrează cu imaginație, cunoaștere, înțelepciune și, în plus, sunt cartea de vizită a unui neam. Le doresc să împletească munca cu credința și doar așa se va împlini totul.

SMA: Ce proiecte de viitor aveți?
AS: Ce să spun? După o cădere foarte mare, mi-am promis să nu-mi mai fac planuri pe viitor, deoarece ultimul cuvânt e din partea lui Dumnezeu. În prezent mi-i tare drag să scriu și să particip la cât mai multe activități literare. Viitorul nu mi-l cunosc, dar muncesc mult, spre a avea un viitor cât mai luminos.

SMA: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?
AS: Sunt o fire sensibilă, care aștern cu ușurință totul pe inimă, de aceea spun că această perioadă m-a afectat, chiar foarte mult, în sensul negativ. Am trăit emoții puternice, când a început războiul în Ucraina. În acea perioadă, mai ales la început, primele două nopți nu reușeam să adorm. M-a afectat și Covid-19, suferind enorm de mult. Anul acesta la noi în sat au avut loc precipitații cu grindină mășcată și deasă și aceasta m-a afectat enorm de mult. A fost o ploaie foarte puternică, încât bătrânii spun că niciodată nu au văzut așa ceva. Mi-au distrus acoperișul, au stricat geamuri, pereți, grădina au distrus-o complet, pricinuind și multe alte daune. A fost foarte strașnic, ca după război.

SMA: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!
AS: Dragi cititori, vă invit să găsiți cât mai mult timp liber, pentru a absorbi din nectarul dulce al îmbunătățirii memoriei, rătăcind pe cărările lecturii. Sunt sigură că aici orice om poate să-și găsească ramura ce îl pasionează, de unde ar putea alege roade foarte bogate. Prin lectură, vă puteți găsi liniștea, alinarea, iubirea, sprijinul. Citind cât mai mult, puteți afla comoara adevărată, puteți găsi Cheița Înțelepciunii.
Vă mulțumesc mult și vă doresc, sănătate, pace și numai bine! Mult succes tuturor!


Sibiana Mirela Antoche,
jurnalist, membru U.Z.P.R.

Facebooktwitterby feather