20 DE ÎNTREBĂRI – 20 DE RĂSPUNSURI
SIBIANA MIRELA ANTOCHE – INTERVIU CU SCRIITOAREA CONSTANTINA DUMITRESCU, CRAIOVA
S.M.A.: Pentru persoanele care nu au avut ocazia să vă cunoască, ne puteți spune câteva lucruri despre dumneavoastră?
C.D.: Sunt Constantina Dumitrescu, născută în 23 mai 1953, am încercat să fiu utilă omenirii, prin tot ceea ce am făcut în viață și am creat! Sunt un om obișnuit, care împreună cu fiica mea, EROUL LIANA DUMITRESCU, am construit multe lucruri și ne-am devotat Păcii în lume! Sunt de etnie macedoneană și am fondat AMR (Asociația Macedonenilor din România), împreună cu fiica mea, Liana Dumitrescu, în anul 2000 și am fost Președinte AMR până în 2016, apoi din 2016 până în 2018 Președinte de Onoare cu drept de vot în Consiliul Director AMR. Sunt multe de spus, dar în viitorul apropiat le voi așeza pe hârtie!
S.M.A.: Citindu-vă biografia mi-am dat seama că, în fața mea, am un scriitor cu o activitate literară complexă! De când pasiunea pentru scris? Este talent nativ sau moștenire de familie?
C.D.: Pot spune și susține că este un talent nativ, mai ales când întru în comuniune cu Dumnezeu și Soarele!
S.M.A.: Povestiți-ne despre debutul literar!
C.D.: Debutul meu literar a fost târziu, deoarece nu aveam timp pentru mine și îi tot lansam pe alții, ca poeți, prozatori… și într-o zi, fiica mea dragă, Liana, mi-a făcut o surpriză, prin anul 2003-2004, când a avut loc prima lansare a unui volum de poezie, unde au participat foarte multe persoane din Academia României, Ambasadori din toată lumea, scriitori de mare valoare din România! Înainte de prima lansare de carte, am scris la diverse reviste, numeroase articole, poezie, povești…, apoi am intrat în mersul firesc al vieții, am scris mult, dar nu am avut multe lansări, deoarece prioritate au avut alte persoane! Întotdeauna am fost neglijentă cu mine!
S.M.A.: Scriitorii sunt adesea asociați cu persoanele singuratice sau care trăiesc intens propria lor singurătate, fie ea în doi! Există vreun adevăr în această zicere?
C.D.: Există un adevăr, eu sunt o singuratică, nu așa am fost întotdeauna, dar am preferat să fiu în sânul familiei mele și totuși, de multe ori singură, pentru că numai așa începeam a crea diverse poeme, muzică, lirică pentru ceea ce compuneam, singurătatea mă conecta cu astralul și creațiile curgeau!
S.M.A.: Ce ați simțit atunci când ați publicat prima carte? Ce sentimente v-au încercat?
C.D.: De fericire, mai ales că surpriza primei lansări de carte venea din partea fiicei mele iubite, Liana, care spunea pe unde mergea, că „mamă ca a mea nu are nimeni”!
S.M.A.: Aveți un loc anume unde vă așterneți gândurile?
C.D.: Îmi aștern gândurile acolo unde simt că am inspirație, exemplul pe care îl pot da este următorul: în urmă cu 10 ani, fiica mea, EROUL LIANA DUMITRESCU, m-a rugat să-i scriu viața, grea încercare pentru mine și totuși într-o zi am început să scriu la cartea „Viața Eroului Liana Dumitrescu”! Eram așezată la un birou prin care se circula, eu eram atât de conectată la ceea ce făceam, că nu vedeam și nu auzeam pe nimeni și astfel am reușit să scriu 60 de pagini în câteva ore! A fost greu pentru mine să vorbesc despre viața celei pe care am iubit-o mai mult pe lumea aceasta și încă o iubesc, dar am reușit să îndeplinesc dorința fiicei mele, Liana!
S.M.A.: Până la momentul interviului câte volume aveți tipărite?
C.D.: Am multe volume tipărite, peste 50, unele de proză, poezie, maxime, pilde, povești pentru copii, cărți de tradiții și obiceiuri macedonene, cărți de gastronomie macedoneană, dicționare cu cuvinte din limba macedoneană arhaică!
S.M.A.: În afară de scris, legat tot de literatură, mai faceți și altceva? Considerați scrisul o meserie din care se pot câștiga bani?
C.D.: La vârsta mea sunt pensionară, cred că se poate trăi din scris, dacă persoana este interesată de acest lucru și caută mijloacele care să o ajute în a câștiga banii după ceea ce creează prin scris. Eu consider că fiecare scriitor are publicul său!
S.M.A.: La care editură v-ați tipărit cărțile și de ce o considerați preferata dumneavoastră?
C.D: Am tipărit cărțile la editura „Macedoneanul”, Editura „LIBRI DI-VERSI IN DIVERSI LIBRI” Italia, Editura „Aius” Craiova, Editura „Fundația Liana Dumitrescu” și la Editura „Sitech” Craiova, prefer Editura „Liana Dumitrescu”!
S.M.A.: Participați la evenimente sau cenacluri literare? Sunteți membru al vreunei asociații sau uniuni de creație din România sau din afara țării?
C.D.: Am participat la multe cenacluri și am creat „Clubul poeților și scritorilor macedoneni” am creeat „Festivalul Alexandru Macedonski”, pe care l-am condus din 2014 până în 2018! Am luat parte la multe lansări de cărți, deoarece mergeam la toate Târgurile de Carte din România, Makedonia și în alte locuri!
S.M.A.: Se scrie mult și lucrul acesta îl cunoașteți și dumneavoastră! Există piață de desfacere în România? Cărui segment de public vă adresați?
C.D.: Se scrie mult în România. Pentru mine are importantă publicul care apreciază ceea ce scriu, am printre admiratori tot felul de persoane consacrate în arta scrisului și cititori din rândurile cetățenilor României și din alte state!
S.M.A.: Sunteți o scriitoare consacrată! Unde vă pot găsi cititorii activitatea literară și de unde vă pot cumpăra cărțile?
C.D.: Nu mă consider o scrisoare consacrată, consider că cititorul consacră scriitorul, deci nu sunt în măsură să apreciez eu pentru alții, dar normal, mie îmi place ceea ce fac! Cărțile mele sunt cunoscute în multe medii sociale din România și străinătate, au fost găsite la târgurile de carte în Italia, în librării!
S.M.A.: Este scrisul o formă de eliberare emoțională a sufletului? Vă simțiți împlinită la finalul oricărui manuscris?
C.D.: Da, scrisul este o formă de eliberare, care te ajută să trăiești atunci când crezi că nimic și nimeni nu mai există, așa cum ajută inspirația Divină să scrii, ca să te eliberezi de tine și de tot ce te înconjoară! Nu știu dacă sunt împlinită când am terminat un volum, dar am o bucurie că am făcut ceva util în această viață terestră!
S.M.A.: Cum vă alegeți temele sau ele vă aleg pe dumneavoastră?
C.D.: Temele mă aleg pe mine!
S.M.A.: V-a trecut prin minte, vreodată, să renunțați la scris? Și dacă da, ce v-ar fi determinat?
C.D.: Nu cred că ar avea valoare ce cred eu, ce vreau eu, valoare are inspirația când apare, te apuci de scris fără să stai pe gânduri, scrii pe ce găsești, dar așterni pe bucăți de hârtie ceea ce sufletul și mintea, prin contopire cu Universul, îți ordonă să faci!
S.M.A.: Considerați necesar introducerea în manualele de literatură a poeziei și prozei contemporane?
C.D.: Da și nu, trebuie bine selectate, înainte de a ajunge în manualele școlare, trăim într-o eră în care trebuie să ocrotim copilăria!
S.M.A.: Ce mesaj aveți pentru tinerele talente?
CD: Mesajul meu este acesta: continuați să scrieți când muza vă inspiră!
S.M.A.: Ce proiecte de viitor aveți?
C.D.: Să public Viața ficei mele, Eroul Liana Dumitrescu, mai am câteva volume de poezie, fabule și două volume de proză, continuarea volumului „Jurnalul Vieții”, cu subtitlul „Puterea Gândului”!
S.M.A.: Perioada tumultuoasă prin care trecem v-a afectat în vreun fel activitatea literară și dacă da, în sensul pozitiv sau negativ?
C.D.: M-a afectat foarte tare, tot ceea ce este negativ și tulbure în viața mea și la nivel planetar!
S.M.A.: La final de interviu, vă rog, lăsați un gând pentru cititori!
C.D.: Doresc tuturor viețuitoarelor Terrei să poată trăi în liniște și belșug pe Planeta Pământ! Scriitorilor le doresc mult succes și inspirație pentru îndeplinirea dorințelor!
Sibiana Mirela Antoche,
jurnalist, membru U.Z.P.R.


