Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CREDO » BOR » Sfântul Neagoe Basarab – comemorare la 500 de ani

Sfântul Neagoe Basarab – comemorare la 500 de ani

SFÂNTUL NEAGOE BASARAB – COMEMORARE LA 500 DE ANI

„Să stăm fraților în frica lui Dumnezeu și să nu ne întristăm în luptă.” – Neagoe Basarab

Sfântul Neagoe Basarab – comemorare academică

Miercuri, 22 septembrie 2021, în deschiderea sesiunii științifice „Neagoe Basarab – 500 de ani de la moarte” , academicianul Ioan-Aurel Pop – Președintele Academiei Române – a declarat:
„Sfântul domnitor român şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară.”

Evenimentul a fost organizat de Academia Română, în parteneriat cu Muzeul Național al Literaturii Române, în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.
Preşedintele Academiei Române a subliniat:
„Sfântul Neagoe Basarab a acţionat, în general, ca un creştin într-un stat creştin din familia europeană. Spun asta pentru că, de multe ori, în secolul al XVI-lea, când se tratează istoria noastră în alte părţi, Ţara Românească e trecută ca provincie otomană, ca şi cum ar fi avut în frunte un paşă, un guvernator otoman, ceea ce n-a fost cazul niciodată. S-a străduit să-şi ţină rangul de suveran, în toată această domnie frământată, inclusiv în raporturile pe care le va avea cu Veneţia şi care sunt un prolog al raporturilor altor domni care i-au urmat, până la Constantin Brâncoveanu.
Neagoe Basarab a fost un renascentist, în felul lui, şi nu numai de modelul Renaşterii Bizantine, ci chiar un renascentist cu filieră occidentală. A promovat opere de artă somptuoasă, cărţi de teorie a puterii politice, cum au fost faimoasele „Învăţături’ şi a militat chiar pentru dialogul între catolici şi ortodocşi.
S-a străduit să-şi țină rangul european, dar şi rangul de domn al Ţării Româneşti, de domn uns al lui Dumnezeu pentru ţara şi pentru biserica sa şi pentru ca acestea două, zice el, să nu fie batjocură limbilor străine. Unii dintre liderii de azi ar putea să înveţe din Învăţăturile lui” – Ioan-Aurel Pop.
Preşedintele Academiei a mai arătat: „Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung este mărturia cea mai veche a unui text complet păstrat în limba română”.
„Legătura pe care o facem între finalul domniei lui Neagoe Basarab şi apariţia scrisului în limba română, repet, o apariţie relativă după datele pe care le avem acum, ne obligă să-i reevaluăm întreaga activitate culturală. Neagoe Basarab şi-a slujit ţara şi Biserica într-o manieră exemplară” – Ioan-Aurel Pop.

Arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului – Calinic – a amintit de climatul cultural în care a trăit şi a scris Neagoe Basarab, evocând contemporani ai domnitorului muntean precum Erasmus din Rotterdam, Nicolaus Olahus, Niccolo Machiavelli sau Martin Luther, arătând că acesta „cu nimic mai prejos decât contemporanii săi din Răsărit şi Apus, a împletit în celebra sa carte de învăţătură, înţelepciunea duhovnicească, brodată pe spectrul social politic al vremii sale, cu o permanenţă şi ca izvor de echilibru şi demnitate plină de identitate ortodoxă românească”

Au mai susţinut prelegeri: Academicianul Răzvan Theodorescu – vicepreședinte al Academiei Române, Academicianul Eugen Simion – președintele Secției de filologie și literatură a Academiei Române, Prof. dr. Dan Zamfirescu, Prof. univ. dr. Laura Bădescu.
Întâlnirea a fost moderată de prof. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Național al Literaturii Române.
Delegatul Patriarhului Daniel la eveniment a fost Episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul.
(Sursa: BASILICA)

Domnia și sfințenia voievodului Neagoe Basarab

Sfântul Voievod Neagoe Basarab s-a născut în ultimul sfert al veacului al XV-lea, în 1481 sau 1482. Tatăl său era din neamul Basarabilor, iar mama sa era din familia Craioveștilor, Neagoe fiind unul dintre cei patru fii ai lor. Crescând în credința mamei sale, el a deprins din fragedă vârstă învățăturile și virtuțile creștine, la Mănăstirea Bistrița din Oltenia, ctitorie a străbunicilor săi, care a devenit școală duhovnicească pentru evlaviosul Neagoe.
De la învățătorul său – Sfântul Ierarh Nifon – Neagoe a deprins taina rugăciunii isihaste, evlavia și trezvia sufletului, învățătura și înțelepciunea lui Hristos, dobândind înalt spor duhovnicesc. În 1517 cere și obține de la Patriarhia ecumenică canonizarea fostului său învățător, patriarhul Nifon. Pe racla în care au fost așezate moaștele și care se păstrează la Dionisiu, domnul român este reprezentat închinându-se sfântului.
Înzestrat cu daruri intelectuale deosebite, el și-a agonisit mai toată știința și cultura teologică a vremii sale. A urcat pe tron în 1512, ca descendent din domnul Țării Românești, Basarab cel Tânăr (noiembrie 1477 – septembrie 1481, a doua domnie în noiembrie 1481 – aprilie 1482, când e ucis de boieri la Glogova) fiul lui Basarab II (decembrie 1442-primăvara 1443) și nepotul lui Dan al II-lea (1420-1431).
În această calitate a încurajat dezvoltarea comerțului și a meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de prietenie cu Ungaria. A încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma și chiar să medieze conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici. Continuând viziunea și obiectivele politice inițiate de Ștefan cel Mare, a încercat să realizeze o coaliție a statelor răsăritene împotriva expansiunii turcești. Cu toate stăruințele către Papa de la Vatican, prin „sfânta expediție împotriva lui Selim, tiranul turcilor”, Țara Românească a rămas vasală Imperiului Otoman în perioada domniei lui Neagoe Basarab.
Voievodul Neagoe Basarab a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe din Țara Românească și din toate țările din Balcani. În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș, unde se odihnesc și sfintele moaște ale voievodului. A fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, întrunit la Reședința patriarhală din București, în zilele de 8-9 iulie 2008.
Proclamarea oficială a canonizării a avut loc la 26 octombrie 2008, la Catedrala Patriarhală din București.

Neagoe Basarab – comemorare monahală

În ziua de duminică, 26 septembrie 2021 – la hramul Mănăstirii Snagov – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a evocat rolul istoric, literar al Sfântului Voievod Neagoe Basarab:
„Deşi a domnit doar nouă ani, între 1512-1521, Sfântul Domnitor Neagoe Basarab a rămas o figură luminoasă în istoria poporului român.” – Patriarhul Daniel
Unul din cele trei hramuri ale Mănăstirii Snagov este al Sfântului Neagoe Basarab, pomenit în 26 septembrie, celelalte fiind la Sfântul Antim Ivireanul şi Buna Vestire.

Sfântul Domnitor Neagoe Basarab fiind ctitorul şi ocrotitorul aşezământului monahal, Patriarhul Daniel a conturat un scurt portret duhovnicesc al domnitorului.
„Am venit astăzi aici să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru toate darurile pe care le-a revărsat asupra acestei vetre monahale prin domnitorii ctitori care au ajutat această mănăstire. El s-a remarcat prin înţelepciune, evlavie şi dărnicie. A fost învăţat, în mod deosebit, să cunoască Sfintele Scripturi şi scrierile Sfinţilor Părinţi ai Bisericii. Învățătura sa bogată, de inspiraţie creştină în primul rând, constă din scrierea – Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie – un îndrumător spiritual, pedagogic, cultural, militar şi diplomatic. Pentru că în această carte el îl învaţă pe fiul său ca atunci când va deveni domnitor al Ţării Româneşti să ştie cum să se comporte cu boierii, cu armata, cu poporul, cu demnitarii străini şi ce relaţii să cultive cu popoarele vecine.
Acest domnitor era un om paşnic. Nu a purtat războaie. Pe lângă faptul că era înţelept şi paşnic, era şi foarte milostiv. A ajutat foarte multe mănăstiri din Ţara Românească, dar şi biserici şi mănăstiri ocupate de otomani în Grecia, Siria şi mai ales în Sfântul Munte Athos. Astfel, 13 din cele 20 de mănăstiri de la Sfântul Munte Athos îl pomenesc în fiecare zi, fiind ctitorul lor.”
Sfântul Neagoe Basarab a fost şi un mare ctitor şi restaurator de locaşuri sfinte.
Printre ctitoriile sale se află și biserica Mănăstirii Snagov, un simbol al evlaviei, dar şi un simbol al dărniciei şi al solidarităţii panortodoxe.
Zeci de mănăstiri din Ţara Românească au fost ajutate, reparate, renovate de el. În mod deosebit, opera sa principală în domeniul ctitoriilor este biserica mănăstirii Curtea de Argeş, care a fost sfinţită în 1517 de către Patriarhul Teolipt al Constantinopolului”. – Patriarhul Daniel

Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie

„Iubitu mieu fiiu, mai nainte de toate să cade să cinsteşti şi să lauzi neîncetat pre Dumnezeu cel mare şi bun şi milostiv şi Ziditorul nostru cel înţelept, şi zioa şi noaptea şi în tot ceasul şi în tot locul.
Şi să foarte cuvine să-l slăveşti şi să-l măreşti neîncetat, cu glas necurmat şi cu cântări nepărăsite, ca pre cela ce ne-au făcut şi ne-au scos din-tunérec la lumină şi den nefiinţă în fiinţă.
– O, câtă iaste de multă mila ta, Doamne, şi gândul şi cugetul tău, care ai spre noi oamenii!
– O, mare taină şi minunată!
– O, cine va putea spune toate puterile tale şi lauda slavei tale!
– Dumnezeu, pentru mila sa cea multă, lăcui întru noi oamenii şi să arătă noao.
– Dumnezeu fu în ceriu şi om pre pământu şi într-amândoao desăvârşit.
– Şi pre om şi-l făcu fiiu iubit şi moştean împărăţiii sale.
– O, mare iaste taina înţelepciunii tale Doamne, care fu spre noi oamenii!
– Ni dar să mărim pre Dumnezeul nostru şi să strigăm dinpreună cu David, zicând:
«Chiuiţi lui Dumnezeu, tot pământul, slujiţi lui Dumnezeu în veselie, intraţi înaintea lui cu bucurie şi cu veselie şi cu curăţie. Să ştiţi că acela ne-au făcut, iar nu noi, şi acela iaste Dumnezeul nostru şi noi suntem oamenii lui şi oile păşunii lui. Intraţi prin poarta lui în ispovedanie, în curţile lui, în cântări, mărturisiţi-vă lui şi lăudaţi numele lui, că iaste bun şi milostiv Domnul şi sfânt Dumnezeul nostru. Că iaste mila lui cea mare cu noi în véci, şi bunătatea lui cea multă.»
– Şi den nimic ne-au făcut de suntem şi făcu toate puterile céle făr’ de trupuri.
– Dar pentru ce? Numai ca să lăudăm numele lui, cel ce ne-au făcut, Domnul domnilor şi Dumnezeul dumnezeilor!
– Adusune-au în arătarea şi în slava numelui său cel sfânt, ca să-l proslăvească îngerii în ceriurile céle de sus cu numele sfintei şi a începătoarei de viaţă troiţă.
– Așijderea au tocmit şi firea fiinţii noastre ceii omeneşti şi ne-au dat minte şi cuvântu şi suflet îmbrăcate în trup, şi ne-au înfrumuseţat cu chip şi cu podoabă şi ne-au tocmit cu toate dichisile céle bune şi ne-au alcătuit trupul cu toate mădularile: cu gură, cu urechi, cu picioare, cu ochi şi cu mâini, ca acéstea toate să le întindem şi să le lărgim în lauda lui Dumnezeu, iar nu spre lucruri spurcate şi scârnave şi făr’ de lége, carile nu să cad.” – Extras din „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”

Sfântului Voievod Neagoe Basarab, domnitorul Țării Românești a rămas în memoria poporului român și a tradiției ortodoxe prin opera sa intitulată „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie” – prima creație de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic și enciclopedic.
Slăviți să fie sfinții României!
Dumnezeu să binecuvânteze neamul românesc, acum și pururea, în vecii vecilor!
Amin!

Site „Poeții Noștri”
https://poetii-nostri.ro//sfantul-neagoe-basarab—comemorare-la-500-de-ani-proza-sau-text-user-id-1858/

Maria Filipoiu/ UZPR
București – România

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București