Sfinții români – Varlaam și Ioan de la Râșca și Secu

În 30 august, Biserica Ortodoxă îi pomeneşte pe sfinții români: Sfântul Ierarh Varlaam – mitropolitul Moldovei, Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu – episcopul Romanului, dar și pe Sfântul Ierarh Alexandru al Constantinopolului.

Sfântul Ierarh Varlaam – mitropolitul Moldovei

Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei, s-a născut în jurul anului 1580, într-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), sat situat lângă Târgu Neamţ. Numele său de mirean a fost Vasile Moţoc. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte, şi-a dezvoltat talentul de vorbitor şi scriitor şi a deprins limbile: slavonă, latină şi greacă. Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu, în care a început să funcţioneze şi o şcoală. Tânărul Vasile Moţoc a intrat în obştea noii mănăstiri, unde a fost călugărit cu numele de Varlaam. Fiind bun povăţuitor, a ajuns pe treptele ecleziastice cele mai înalte, fiind numit egumen al mănăstirii. Varlaam s-a ocupat în continuare cu studiul cărţilor, îndeosebi cele religioase, traducând Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scărarul (1618), iar pentru virtuțile sale a fost cinstit cu rangul de arhimandrit. În 1628, ca sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi a fost trimis într-o misiune ecumenică la Moscova şi Kiev. Întors în ţară, aflând vestea morţii mitropolitului Anastasie Crimca (1629) şi pe cea a înlăturării Domnitorului Miron Barnovschi, se retrage la Mănăstirea Secu. După 3 ani (în 1632), în timpul domniei Voievodului Alexandru Iliaş, arhimandritul Varlaam a fost chemat la Iaşi şi numit în fruntea Mitropoliei Moldovei în locul mitropolitului decedat Atanasie (1629-1632).
Ca nou mitropolit, Varlaam reuşeşte să aibă multe realizări, mai ales că reuşeşte să-şi atragă şi sprijinul Domnitorului Vasile Lupu. Sprijinit şi de Sfântul mitropolit Petru Movilă al Kievului, mitropolitul Varlaam reuşeşte înfiinţarea primei tipografii româneşti din Moldova (în 1640), pe care a instalat-o la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi. În 1645 a convocat un sinod al ierarhilor din Moldova şi Ţara Românească – Sinodul de la Iaşi. Mitropolitul Varlaam a fost propus (în 1639), candidat la ocuparea scaunului de Patriarh Ecumenic al Constantinopolului. În timpul mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidită frumoasa şi renumita biserică a Mănăstirii „Sfinții Trei Ierarhi” din Iaşi, ctitoria cea mai cunoscută a Domnitorului Vasile Lupu. În anul 1641, în această biserică, a adus moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, dăruite Domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenică de Constantinopol.
Patriarh Ecumenic Vallaam reușește (în 1640) cu ajutorul Domnitorului Vasile Lupu să întemeieze la Iaşi prima şcoală de grad înalt din Moldova, după modelul Academiei Duhovniceşti de la Kiev, înfiinţată acolo de Sfântul Ierarh Petru Movilă.
Propaganda calvină din Transilvania l-a determinat să scrie cartea „Răspunsul împotriva Catehismului Calvinesc” – prima scriere românească de polemică teologică. În aprilie 1653 s-a retras la Mănăstirea Secu, unde a decedat în anul 1657.
La propunerea Sinodului Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în data de 12 februarie 2007, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înscris în rândul sfinţilor din calendar pe învăţatul mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.

Sfântul Ioan de la Râşca și Secu – episcopul Romanului

Cuviosul Ioan s-a născut în ţinutul Putnei (judeţul Vrancea de astăzi), în familia răzeşilor Gheorghe şi Anastasia, rudă cu Sfântul Varlaam, viitorul mitropolit al Moldovei. Sfântul Cuvios Ioan a intrat în monahism la Mănăstirea Râşca, a fost ales apoi egumen la mănăstirea cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Cetatea Neamţ (înfiinţată în 1641 de domnul Vasile Lupu), până în 1665. Între 1666-1667 a fost egumen la Secu. A păstorit ca episcop la Huşi (1667-1674) şi la Roman (1674-1685), fiind un colaborator apropiat al Sfântului mitropolit Dosoftei al Moldovei, care-l numea, în lucrarea „Viața şi petrecerea svinţilor”, „arhiepiscopul cel sfânt şi minunat”.
Ca episcop de Roman a pus (împreună cu vornicul Moţoc din Odobeşti), temeliile Mănăstirii Mera, din părţile Vrancei (terminată de Constantin Vodă Cantemir) şi a rectitorit Mănăstirea Vărzăreşti. S-a mutat la cele veşnice în anul 1685, fiind înmormântat lângă biserica de la Mănăstirea Secu, în partea de nord. Chipul său a fost pictat în frescele Paraclisului de la Mănăstirea Râşca, biserica Schitului Vovidenia şi biserica Schitului Agapia Veche. Acesta a fost canonizat în şedinţa Sfântului Sinod din 5-7 martie 2008, cu zi de prăznuire la 30 august.

Liturghie arhierească pentru cinstirea Sfântului Varlaam

După citirea Sfintei Evanghelii, Înalt Preasfinţitul Teofan a adresat (în 30 august 2023) un cuvânt de învăţătură, explicând semnificaţiile sărbătorii Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul (n.r. ieri) numit de Mântuitorul Iisus Hristos „cel mai mare om”, care a murit pentru dreapta credință. Acest lucru s-a întâmplat din cauza dramei păcatului fratricid, primul din istoria umanității fiind uciderea de către Cain a fratelui său Abel. La 29 august – hram la Mânăstirea Secu – plângem moartea Sfântului Ioan Botezătorul, cel care s-a apropiat de „Mielul lui Dumnezeu”, după cum L-a numit în timpul vieţii pe Mântuitorul. Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să urmăm drumul Sfântului Ioan Botezătorul, să ne îndepărtăm de calea cea rea parcursă de Irod şi Irodiada. „Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca prin rugăciunile Sfântului Ioan Botezătorul şi ale tuturor sfinţilor să ajungem în împărăţia cea veşnică” – IPS Teofan (Mânăstirea Secu)

Vrednicii de pomenire: Sfinții Varlaam și Ioan de la Râșca și Secu

La Mănăstirea Secu sunt pomeniţi astăzi Sfântul Varlaam (mitropolitul Moldovei) canonizat de Biserica noastră în anul 2007, şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu (episcopul Romanului), canonizat alături de alţi opt sfinţi nemţeni în anul 2008. Sfânta Liturghie a fost săvârșită de PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal, alături de un sobor de preoţi şi diaconi.
Cei peste 500 de credincioşi care au împodobit prin rugăciune hramul Mănăstirii Secu au mărturisit că au venit în aşezarea monahală ocrotită de Sfântul Ioan Botezătorul, Sfântul Mitropolit Varlaam şi Sfântul Cuvios Ioan de la Râşca şi Secu pentru a se ruga şi a primi binecuvântare arhierească.

Rugăciuni la praznicul Sfinților moldoveni

„Ne-am rugat ca Dumnezeu, prin rugăciunile Sfântului Ioan Înaintemergătorul Domnului, să ne ocrotească familia şi să-i întărească pe cei care sunt mai neputincioşi decât noi. Voi rămâne şi la sărbătorirea Sfântului Varlaam şi a Sfântului Cuvios Ioan şi îmi doresc să merg în pelerinaj şi la mănăstirile nemţene din zonă” – Madlene Burcă din Piatra Neamţ.
„Am venit la acest hram pentru că se oficiază o slujbă frumoasă, arhierească. Ne-am rugat pentru sănătate şi ajutor în această zi de post în care îl cinstim pe Sfântul Ioan Botezătorul” – Natalia Ticuţ din Pipirig, judeţul Neamţ.
„”Ne-am rugat ca Dumnezeu să-i întărească pe cei mai neputincioşi decât noi” – PS Varlaam Ploieşteanul, Episcop-vicar patriarhal
„Îl rugăm pe Dumnezeu să ne ajute să urmăm drumul Sfântului Ioan Botezătorul, să ne îndepărtăm de calea cea rea parcursă de Irod şi Irodiada. „Să ne ajute Bunul Dumnezeu ca prin rugăciunile Sfântului Ioan Botezătorul şi ale tuturor sfinţilor să ajungem în împărăţia cea veşnică” – IPS Teofan (Mânăstirea Secu)

Miluiește, Doamne, poporul Tău și binecuvântează moștenirea Ta, acum și pururea, în vecii vecilor!
Amin!

Maria Filipoiu & Maria Filipoiu

Sursa: Sfinții români
https://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/486/august_varlaam_scrieri.html
***
https://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/13/bine-ati-venit.html
***
https://fb.watch/mKY9w8jMyY/

Maria Filipoiu – poet, eseist, exeget, jurnalist UZPR

by

Referinţă Bibliografică

Sfinții români: Varlaam și Ioan de la Râșca și Secu/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 30 august 2023