Din cel templu-al nemuririi,
Făr-egal și-asemănare,
Veghe fi-va pe vecie
Roi de-arhangheli sfinți.
Ei sunt leagănu-ntăririi,
Ramură în lumânare,
Ruga cea spre veșnicie,
Strai de blânzi părinți.
*
Greu veșmânt al misiunii
E purtat cu demnitate,
Ei ferind de negre geruri
Tronul cel slăvit,
Prin puterea rugăciunii
Și slujind făr’ vanitate
Tainelor divine-n ceruri,
Tatălui Mărit.
*
Cel dintâi din sfânta ceată
Tâlcuind puterea bolții,
Păzind legile celeste,
A fost și va fi
Mihail, ce-n judecată
Va trezi din somn pe morții
Așteptând fericea veste,
Ce-o veni-ntr-o zi.
*
Sabia-i de foc ni-i pază.
Credincios alai de îngeri
N-o cădea din bolta plină,
Căci l-au ascultat.
Cu tărie-ascunsă-n rază,
Însoțit-a, fără-nfrângeri,
Pe poporu-ales să vină
Pe pământ curat.
*
Foc nestins peste Gomora
Și Sodoma, desfrânate,
El aduse, ca răsplată
’n trai necumpătat.
Pe poporul-ncins în hora
Împietririi-ntemnițate
-l pedepsise să străbată
Tot ce s-a uscat.
*
Vestitor de bucurie,
Gavriil – Arhanghel-veste,
Purtând crinul mângâierii,
Duce rugăciuni
Către-a bolții-mpărăție,
Aducând, prin rugi modeste,
Împliniri din al durerii
Strigăt de tăciuni.
*
Foarte dulce la vedere
Și scăldat doar în blândețe,
El vestit-a marea taină
-a sacrei întrupări,
Anunțând și-o altă vrere
Ce s-o umple-n bătrânețe,
Când s-o naște-n sântă haină
Ioan Botezător.
*
Tot prin El, Ioachim și Ana –
Sfinți părinți de adevăruri,
Cunoscut-au că vor naște
Rodul lor divin.
Ruga Maicii fu și hrana
Templului, urcată-n ceruri
De-un Arhanghel ce cunoaște
-al Ei înalt destin.
*
El păstorilor vestit-a
Că născutu-s-a Mesia,
Învățându-i glăsuirea
Dalbului colind.
Și-a convins-o pe Cinstita,
Ca ei – Iosif și Maria –
Să-și acopere mâhnirea,
Spre Egipt fugind.
*
Ne-ncetat, blajinul crainic
Duce-n ceruri rugăciune,
Ocrotind pe pruncii lumii
Și pe-al mamei ser,
El dezleagă nodul tainic
Îndreptând spre-mpăcăciune,
Mântuindu-i și pe unii
Ce nu știu de cer.
*
Doar trăind în armonie,
În iubire și în rugă,
Și slăvind divin cuvântul,
Vom afla ce-i zbor.
Neștiind de dușmănie,
Nefiind a pizmei slugă,
Vom avea, și-n trist mormântul,
Înger păzitor.
*
Autor – Geta Lipovanciuc
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..