SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN

O CARTE-REPER, DEDICATĂ OPEREI LUI EUGEN DORCESCU

,,Cum se îndură tatăl de copii, așa Se îndură Domnul de cei care se tem de El”.
(Psalmul 103, 13)

ÎNCERCARE ASUPRA OPEREI LUI EUGEN DORCESCU (ȘI ALTE ESEURI) este titlul recentei cărți apărute la Editura Waldpress, din Timișoara, semnată de Mariana Anghel. Scriitoarea, licențiată în Filologie (Română-Engleză) și în Teologie ortodoxă-Litere, este autoare a numeroase articole, cronici, eseuri, studii, cărți, apărute online și print, colaboratoare a unor reviste importante, membră a Școlii de Literatură ,,Eugen Dorcescu 80”.Amintim că, nu demult, Mariana Anghel a publicat o carte de indiscutabil interes pentru cei preocupați de biografia și bibliografia lui Eugen Dorcescu: Mariana Anghel, Viață și operă. Dialog cu poetul Eugen Dorcescu, Editura Eurostampa, Timișoara, 2022,
De altfel, dintre toți cursanții Școlii de Literatură ,,Eugen Dorcescu 80”, Mariana Anghel este cea mai în măsură să scrie despre textul poetic dorcescian. Pasiunii sale, chemării pe care a demonstrat în repetate rânduri că o are înspre textele de factură spirituală, li se adaugă studiile de specialitate. E adevărat că fiecare om s-ar cuveni să parcurgă Biblia. Nu se poate numi scriitor/cititor o persoană care nu a cercetat, cât de cât, Cartea Sfântă. Însă, nu oricine se poate apropia de textul sacru așa cum o face Mariana Anghel.
Chiar titlul volumului sugerează modestie, lipsă totală de orgoliu, întrucât autoarea face doar o ,,încercare”, convinsă fiind că ar mai fi multe de spus vis-à-vis de această temă.
Structura este simplă, echilibrată, realizată din patru părți, precedate de o notă a autoarei și secondată de o Addenda, în care sunt cuprinse alte trei exegeze. Prima parte abordează STIHURI DIN SFINTELE SCRIPTURI, a doua – POEZIA MISTICĂ ORIGINALĂ, a treia – ESEISTICA, a patra – BIOBIBLIOGRAFIE – EUGEN DORCESCU, toate acestea urmate de o ADDENDA în care se referă la POEZIA MĂRTURISIRII (ZOIA ELENA DEJU), TEORIA ȘI PRACTICA METAFOREI VII (MIRELA-IOANA DORCESCU), POEZIA LUI JAIME SILES SAU LUMEA PERFECTĂ A IDEILOR PURE.
Aflăm din nota autoarei că paginile tomului conțin comentarii asupra poeziei lui Eugen Dorcescu din perioada 2021-2024, mai exact analize ale volumelor: BIBLICE, ediția a doua, revăzută și adăugită, cu cele două secțiuni: Stihuiri din Sfintele Scripturi (Psalmii în versuri, Eccesiastul în versuri, Pildele în versuri, Rugăciunea Regelui Manase în versuri) și Poeme originale, APROAPELE. 111 PSALMI și ALTE POEME; LEVIATANUL. POEME UITATE; MIOZOTIS. POEME REGĂSITE. Cele trei din urmă ,,valorifică manuscrisele purtătoare de mesaj mistico-religios ale poetului Eugen Dorcescu, manuscrise rămase, până la această dată, în arhiva familiei și tipărite, acum, din inițiativa Doamnei Mirela-Ioana Dorcescu și prin strădania conjugată a lui Eugen Dorcescu și a soției sale, la fel cum s-a întâmplat, anterior, cu placheta de versuri Agonia caniculei (…) și cu cele două tomuri masive ale Jurnalului dorcescian, Îngerul Adâncului și Adam”. (p.5)
Păstrând o tonalitate modestă, cunoscând cât de mici suntem în fața Creatorului, Doamna Mariana Anghel face dovada filologului obișnuit cu interpretarea textelor. Observațiile, nu doar că sunt pertinente, ci profunde. Subliniază exact esența, iar exemplele sunt cele mai potrivite. În plus, se documentează continuu, ține cont de părerea altor comentatori avizați. Îi citează pe exegeții de prestigiu: Zenovie Cârlugea, Livius Petru Bercea, Gheorghe A. Stroia, Mirela-Ioana Dorcescu, Constantin Stancu, Ion Banu, pe Mitropolitul Bartolomeu Anania, dar și pe colegii domniei sale de la Școala de Literatură ,,Eugen Dorcescu 80”, Anișoara-Violeta Cîra, Ana Maria Radu, Marian-Cătălin Ciobanu, Dragoș Micaciu etc.
Cu abilitatea-i pedagogică, e mereu în căutare de explicații etimologice, semantice, observă atent elementele de prozodie, temele literare, cuvintele-cheie. Și, nu în cele din urmă, valorifică ceea ce transmite textul. Fascinată de textul sacru versificat, uneori alege, fie să citeze pasaje mai extinse, fie chiar întregul poem. Un astfel de exemplu ar fi: Psalmul 22/23, psalm pe care am auzit-o recitându-l în repetate rânduri și pe care îl vom reda în cele ce urmează, căci ,,Eul liric resimte, asemenea psalmistului biblic, revărsarea acestei binecuvântări în viața sa plenar, într-un șuvoi de «prea-plin» duhovnicesc”(p.40):
,,Acum că Domnul e păstorul meu,
Oare de ce voi duce lipsă eu?
Odihnă-mi dă, pășunile sunt verzi,
Cu ape liniștite și livezi.
Îmi întremează sufletul. De rău
M-absolvă, căci ador Numele Său.
O, Doamne, chiar când calc a morții vale,
N-am teamă, că-s sub paza mâinii Tale.
Pasul mi-l lași să treacă și să meargă,
Strunindu-mi-l cu înțeleapta-Ți vargă.
Atunci când toți vrăjmașii sunt de față,
O masă-mi pui Tu, dis-de-dimineață.
Capul mi-l ungi cu mir din cel mai fin,
Paharu-mi se revarsă de prea plin.
Aceste negrăite bucurii
Întreaga viață mă vor însoți,
Voi locui în casa Domnului
La nesfârșit, prin îndurarea Lui”.
Așa cum bine remarcă autoarea, scopul cărții Eccelsiastul este acela de a-l îndemna pe om să fie înțelept, să respecte legile divine, să fie pios, cumpătat, pentru a fi, pe pământ, relativ fericit:
,,Ci iată care-i ultimul cuvânt
Din tot ce-ai ascultat și auzit:
Pe Dumnezeu să-L temi necontenit
Și să-I păzești poruncile oricând.
Acesta este lucrul cuvenit
Oricărui om de humă pe pământ.
Yah Elonim din veșnicii ascuns e,
Dar are sub privire toate cele,
De la noianul mării, pân’ la stele,
Și judeca-va lucrurile-ascunse –
Pe toate: Fie bune, fie rele” (Ecclesiastul XII, 13-14).
Referindu-se la volumul Biblice, Mariana Anghel mărturisește: ,,Poezia spirituală cuprinsă în volumul Biblice este accesibilă celor care au capacitatea de renunța la orice convenții transmise cultural, pentru a se întâlni cu o poezie trecută prin filtrul rugăciunii, al trăirii autentice, o poezie transfigurată în Duh, rezultatul unei chemări care s-a interiorizat «ca o necesitate existențială»”(p.62).
Rugăciunea Regelui Manase impresionează prin elocvență, ,,este atât de aproape de filonul ei mistic, teologic, încât, citind-o, o poți considera un îndreptar de spovedanie (…), rugăciunea rămâne singura formă veritabilă de rezistență și de vindecare, într-o lume asaltată de idoli, și ne ajută să regăsim chipul cel dintâi, după cum am fost zidiți”(p.73).
De apreciat faptul că la finalul exegezei Leviatanului, autoarea amintește spre mărturie pentru istoria literară ce va urma, că doamna Mirela-Ioana Dorcescu este cea care a avut fericita inspirație de a scoate la lumină, cu acceptul scriitorului, bineînțeles, poeme care au fost numite pe bună dreptate ,,bijuterii literare”. Astfel, cu multă răbdare, muncă, meticulozitate vor vedea lumina tiparului și poemele ce compun volumul Miozotis.Poeme regăsite.
Partea a III-a se compune din analiza critică la amplul tom Hic sunt leones ce însumează opinii, eseuri, comentarii scrise și publicate de poetul Eugen Dorcescu în perioada 2008-2023.
În secțiunea „Alte eseuri”, o găsim pe poeta Zoia Elena Deju, despre care Mariana Anghel afirmă: ,,Zoia Elena Deju dovedește o puternică sensibilitate pentru trăirile spirituale, o delicatețe isihastică, un temperament larg deschis spre trăirile Ființei. Poemele ei, concentrate, axiomatice, exprimă simțămintele cele mai intime în relația sa cu Dumnezeu”(p. 178).
Semiotica metaforei, bine documentatul volum elaborat de Mirela-Ioana Dorcescu ,,va rămâne o piesă de referință pentru studiul metaforei (…), o lucrare necesară, valoroasă, consistentă și riguros întocmită despre matafora vie în poezia românească”(p.188).
Explorând poezia ilustrului poet și profesor universitar spaniol Jaime Siles, tradusă de Eugen Dorcescu, Mariana Anghel apreciază atât valoarea poetului, cât și pe cea a traducătorului.
Cartea Marianei Anghel se adaugă, cu succes și, credem, cu strălucire, amplei exegeze de care se bucură poezia lui Eugen Dorcescu, ea având meritul cu totul special de a aborda, în cunoștință de cauză, profesinist, secțiunea așa-zicând sacră a creației poetului – adică stihuirile sale din Sfintele Scripturi și volumele originale de poezie mistico-religioasă. Remarcabilă este și analiza în sine a textului poetic dorcescian. Mariana Anghel recurge, cu dezinvoltură, la intrumentele criticii universitare, la critica tematică, la critica stilistică, la psihocritică, investigând, cu energie și cu un foarte personal entuziasm, atât excelența formei, cât și abisalitatea conținutului – intelectual, afectiv, imaginativ, existențial.
În peisajul destul de anemic al criticii literare contemporane, cartea Marianei Anghel este o prezență tonică, viguroasă, intens originală, despre care, în lumea profesioniștilor literaturii, se va scrie și se va vorbi.

by

Referinţă Bibliografică

SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN, O CARTE-REPER, DEDICATĂ OPEREI LUI EUGEN DORCESCU/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 10 septembrie 2024