Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » CARTI » SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN, POEZIE-CĂLĂTORIE-VIAȚĂ

SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN, POEZIE-CĂLĂTORIE-VIAȚĂ

SILVIA-GABRIELA ALMĂJAN

POEZIE-CĂLĂTORIE-VIAȚĂ

(Poeme peregrine/Poemas peregrinos, Antologie de poezie contemporană românească/Antología de poesía rumana contemporánea, Traducere: Carmen Bulzan, Editura KULT, 2022)

Poezia este o călătorie prin viață. Călătoria înseamnă poezie, cunoaștere, îmbogățire spirituală. Viața fără poezie și călătorii ar fi fadă.
Tata Oancea, poet, publicist, sculptor din localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin îndemna adeseori: ,,Munciți, cetiți, călătoriți!”. Motto-ul său mi-a străfulgerat gândul la prima vedere a antologiei Poeme peregrine, volum apărut la Editura KULT, în 2022, care conține poezii ale unor scriitori/poeți consacrați, ordonați alfabetic și traducerea acestora în limba spaniolă.
De remarcat omonimia dintre pseudonimul traducătoarei – Carmen Peregrina – și titlul volumului – Poeme peregrine, fapt ce sugerează implicarea emoțională. Iar urarea ,,Mergeți cu bine, poeme peregrine!” vine în completare. Tot traducătoarea explică necesitatea unei astfel de ediții: ,,Cred că apariția unei Antologii de poezie contemporană românească, în ediție bilingvă română-spaniolă, răspunde unei nevoi de cunoaștere interculturală și de dialog la distanță prin intermediul poeziei atât de necesară în vremurile noastre…”(p.8) care se vrea ,,un pelerinaj cu țintă: inima cititorului iubitor de poezie, pe meridianele limbii spaniole, limbă soră cu limba română în care au fost scrise” (p.6).
Sunt cuprinse, în paginile acestei cărți, creații ale următorilor poeți: Veronica Balaj, Carmen Bulzan, Leo Butnaru, Ion Deaconescu, Alexandru Drăghici, Mihai Firică, Dumitru Găleșanu, Maria Grădinaru, Ioan St. Lazăr, Nicolae Neagu, Sever Negrescu, Spiridon Popescu, Vasile Suciu, Robert Șerban, Clara-Georgeta Tîrcă.
Fiecare selecție este precedată de un portret al autorului, grație Jovankăi Božić, din Serbia, profesoară, artist plastic și poetă, iar imaginea sugestivă de pe coperta volumului a fost realizată de José Amador Martín Sánchez, din Spania, poet și fotograf talentat, coordonator al revistei „Crear” en Salamanca. Este surprins zborul, ascensiunea unor păsări dinspre România spre alte meleaguri unde se vorbește limba spaniolă. Pe coperta a IV-a observăm un alt detaliu interesant: cartea ,,vede” lumina tiparului chiar în 21 Martie 2022, de Ziua Internațională a Poeziei. Când dorul de țară îi copleșește pe românii plecați peste hotare, poezia poate fi un moment de sărbătoare, de meditație, de mângâiere. De aceea vom spicui în cele ce urmează, din aceste minunate poeme, câteva teme, simboluri, imagini care atrag atenția cititorului.
Veronica Balaj – ,,pasărea, iat-o, soarbe/din cupe cu bine și rău/cântă,/și-ncepe să moară/ca suflet de om” (Happy Face), ,,ape sălcii”, ,,corabia”, ,,paradis/cu reguli nepârguite încă” (Legendă adăugită), ,,ochii tăi,/capăt de pod în oglinzi”, ,,să trec desculță/dintr-un timp în altul?” (Via Appia), ,,cercurile/fântânii oglindă”, ,,jocul de-a viața/mă prinde” (De-a viața), ,,Ah, marea!/sărutându-mi piciorul drept,/piciorul stâng…/inima…”, ,,viața/un val fugarnic, altul ostenit,/o plecare-n revenire…” (Fantezie heraldică), ,,pe-o roată de foc,/răsucesc două clepsidre/cu nisip sărat din mare” (Cu evlavie, Jupiter), ,,cu lașitate,/mă îndepărtam pe-o navă utopică/din cuvinte plutitoare/între marea judecată/și poezie” (Motiv din vechea carte).
Carmen Bulzan – ,,Doamne, doar Tu ești a iubirii măsură! ” (Măsura iubirii), ,,Viața nostră este și detaliu,/poate mai ales detaliu”, ,,În mic stă marele:/în picătura de apă, oceanul nemărginit”, ,,în Clipă, viața toată” (Detaliu), ,,Sărbătoarea e timp și spațiu laolaltă”, ,,Dacă vrei să trăiești întru Sărbătoare,/ai curajul să fii fericit! ” (Timp de sărbătoare), ,,Mă las dusă de valul care mă prinde” (În căutarea identității), ,,Mă fascinează clepsidrele:/curgerea timpului/și taina întoarcerii lui” (Atracții), ,,Dumnezeu – singurătatea supremă”, ,,mângâierea unui val liric” (Râvnita eternitate), ,,vântul”, ,,praful”, ,,furtuna”, ,,pulberea de stele visate pe plajă/acoperă trupul poetului/înecat în melancolie/la malul mării” (La malul mării), ,,Viața mea/e un lung șir de despărțiri/…ele m-au adus în brațele/Credinței și ale Poeziei” (Reevaluare).
Leo Butnaru – ,,trilul privighetorii”, ,,inimă/să nu fii insulă, cântă/femeia zburătoare” (Elegie disco), ,,țipătul neagreabil, dar/desăvârșit al păunului/…exprimă:/singurătate și trufie”, ,,noaptea” , ,,malul mării” , ,,luna” (Iarna, țărm din sud), ,,Poezie dulce-amară” (Regula generală), ,,praf aspru de piatră ruinată” (Diogene), ,,turn/îngust/pentru/evacuarea/speranțelor/în caz/de accident/sufletesc” (În caz de pericol), ,,punga abdominală a metaforelor” (Marsupiu), ,,miezul infinitului” , ,,vântul nisipofor” , ,,omul învelit în căptușeala cuvintelor” , ,,în genere neajutorat precum însăși poezia în care/mereu încearcă să-și ascundă frica de lume” (Miez) , ,,o inimă în suferință…- e toată/dungată/de linii-linioare ce aduc a zgârieturi/de parcă cineva/a tot aprins/a tot aprins chibrituri de ea…” (Însemne).
Ion Deaconescu – ,,cuvinte sărace și năuce”, ,,Patria mea/Nu mai este a mea” (Patria), ,,ochii nu mai văd/Dincolo de ochi”, ,, Printre degete curge ceață deasă” (Capela sixtină), ,,Osia timpului”, ,,pendula anunță/Primejdia fără scăpare” (Miezul nopții), ,,aripa”, ,,zborul”, ,,zidurile/Singurătății”, ,,Ce grea e ultima aripă,/La trezirea țipătului/Ce planează/Pe deasupra cuvântului nerostit” (Marea trezire), ,,rândurile revistei/Deveneau cale ferată”, ,,nisipul/Timpului/Ce se scurgea cu fiecare stație” (Călătorie), ,,Curge nisipul, curge”, ,,liniștea reîncarnată”, ,,un sărut mincinos pe gura/Nimicului” (Clepsidră), ,,pe scări de mătase/Îți coboară în suflet fericirea” , ,,furtună”, ,,deșert”, ,,strop de apă”, ,,pasăre rătăcită” (Poate), ,,aripi”, ,,labirint albastru” , ,,pești” (Copaci ca niște oameni de zăpadă), ,,păsări cu aripi frânte” (Vestea cea mare).
Alexandru Drăghici – ,,oase de mesteacăn dau să vină/prin fermoarul ierbii”, ,,zăpada plânge-n streșini de răcoare”, ,,fânul veșniciei” (Zvon de primăvară), ,,rănile primăverii”, ,,poiana”, ,,miroase a copilărie/iarba părului tău” (Răni de primăvară), ,,Ceasornicul gării”, ,,vegetale trenuri”, ,,în stație veșnicia așteptă/la linia doi (Doar noi), ,,clipa care arde” ,,liniștea”, ,,gândul”, ,,toamna”, ,,secunda” (Poem feudal), ,,plajă”, ,,răsărit”, ,,ocean” (Dincolo), ,,lacrima”, ,,roua”, ,,dimineața”, copilăria” (Prima iubire), ,,dimineața arsă pe rug” (În cartier), ,,Clopotnița serii/ațipită în flori” (Noapte de mai), ,,Din putregaiul nopții/curând/lăstărește luna” (Răsărit la schit).
Mihai Firică – ,,mângâi cuvintele”, ,,Din orașul răsturnat cad sori”, ,,o pasăre care ne acoperă cu aripile întinse/ne lovește cu clonțul de aur” (Tu zâmbești doar seara), ,,amintirile – mirese rătăcite” ,,inele pierdute în oceane necunoscute”, ,,timpul trece prin clepsidră/contopind secole”(Inele pierdute în oceane necunoscute), ,,străbat de la un capăt la altul marea care nu iartă” (Povești pentru copiii neascultători), ,,Crizantema de cenușă”, Muma pădurii se joacă-/găsirea locului e o artă” (Undeva în întuneric), ,,soarele”, ,,inima”, ,,umbra” (Zâmbetul umbrei), ,,vuietul mării”, ,,talpa umedă și rece” (Februarie doar cu tine), ,,Dacă n-am să plec din limba asta e că aici ești și tu”, ,,marea trecere” (Am știut numele tău dar l-am uitat), ,,ochiul scurs” , ,,carnea albastră”, ,,dansator pe sârmă” , ,,călător în neant” (Acolo unde nu te găsesc).
Dumitru Găleșanu – ,,trup de lumină” , ,,oglinzile cerului”(Balansând), ,,bruma tomnatică a firii”, ,,matricea gândirii”, oglindă întoarsă” (Gândul), ,,porțile universului” , ,,timpul/în mine murea” (Mai curat decât lacrima), ,,ochii realității”, zeul iubirii”, ,,inima strânsă -/în cumpănă dreaptă” (Stanță), ,,căi de lumină” ,,zbor solitar”, ,,spațiul/visării” (Zbor solitar), ,,iubirea măiastră” ,,genunea albastră”, ,,albastră ninsoare”(Materia trează), ,,Sinele meu-/poet-al vederii” , ,,matricea versului” (Sinele meu), ,,golul de aer fierbinte/dintre cuvinte” , ,,Musica poesis”, ,,țărmul poeziei” (Kaligrame), ,,templul frumosului”, ,,destin polisemantic”, ,,antidogmatice iubiri”, ,,retorica nopților/poleite cu aur/din/stele” (Anamnesis), ,,imaginarul tăinuit”, ,,nervul fugitiv/al iluziei de fericire”, ,,poemul acest,/un călător în timp – spre el însuți zburând” (Dactilogramă).
Maria Grădinaru – ,,oasele mele/…se îmbracă în haine noi/de parcă n-aș fi murit vreodată” (Despre moarte cu dragoste), ,,malul mării”, ,,un copil/udă cu stropitoarea/o pană înfiptă în nisip” (Cum să inventezi o pasăre), ,,nu m-auzi cerșind la porți/cu al meu poem himeric/o bucată de-ntuneric” (Antiteză), ,,peștii din ochii mei/au culoarea lutului ars”, ,,uneori înoată”, ,,alteori mușcă”, ,,eu/cea de dincolo/îi mângâi încet cu pleoapa/și le recit /din poezia acestei lumi” (Confidențe), ,,un val de liniște izbește tâmpla” (Decroșaj), ,,curcubeie de cești colorate” (Floarea de mușețel s-a îndrăgostit), ,,mi-am tăiat o felie din viață/am mușcat cu poftă din ea”, ,,lumina în mine ardea/respiram pe ascuns poezie” (Mea culpa).
Ioan St. Lazăr – ,,Iubire,/stare cosmică/în care două universuri/se întrepătrund” (Iubire, stare cosmică), ,,visătorul mormânt”, ,,fluture sfânt”(Fecioara), ,,Clipele mele-/petale de lotus” (Nectar), ,,păsări de aur”, ,,copacul cerului”, marama lunii”, ,,aripi de foc”(Timpul nostru), ,,geana soarelui”, ,,cu lumina/inimii tale/inundându-l” (Din același sânge…), ,,luna plină/bântuie satul/și simțurile”, ,,în noapte,/stăpână-i doar/Tăcerea…”(Luna plină), ,,râul negru al sorții”, ,,ceasul parusic” (Totuși, bucură-te…), ,,teatrul de lumini cerești”, ,,cosmicul joc”, ,,felia cosmică”, ,,cu steaua mea de mână” (Cu steaua mea), ,,steagul albei lumini”, ,,Cuvintele poeziei/flori de spirit înalță/deasupra timpului” (Greierele cerului).
Nicolae Neagu – ,,mi-e sufletul un bulgăr greu/locuit de lavandă”, ,,razele de soare/…/se muncesc să-mi copieze mereu inima/în formă de triunghi” (Send)”, ,,o istorie/cu nenumărate întoarceri/din infernale carcere”, ,,revino îți cer/cu picioarele pe pământ” (Ședința de hipnoză), ,,tânără este lumea/doar în fața unui copil”, ,,lumea este un corp eteric/și-o apă agitată de întuneric” (Tot ce privesc), ,,să mă-nghită somnul/sau abisul unei transparențe” (În suc propriu), ,,trăiesc împotriva mea/mai degrabă umbră/decât chip”, ,,un grăunte/de întâmplări mărunte” (Trăiesc împotriva mea), ,,pentru mine cumpenele/sunt chiar lumina ta din privire/și pasărea/mereu spălându-și penele” (Vocabularul meu), ,,poarta cea strâmtă a clipei”, ,,sacul morții” (Într-un prelung adio).
Sever Negrescu – ,,romanul unei zile”, ,,poezia unei nopți”, ,,carte de piatră” (Înaintemergătorul), ,,tu singură figură/dintr-unul univers figurativ”, ,,eu am rămas lacrimă/pe un covor de fragi/înrourați” (Transfigurarea figurii), ,,izvor”, ,,nor”, ,,mal, ,,duh”, ,,un chip”, ,,o asemănare” (Nimeni), ,,miezul lumii”, ,,dorulețul fără de cuvinte este dor” (Rugă), ,,O margine de cer senin/îmi curge prin inimă târziu”, ,,noaptea existenței mele”, ,,respir miresmă de zăpadă” (Rugăciune la apus), ,,praful de pe suflet”, ,,tainica durere”, ,,soarele adoarme-n scrum” (Rugăciune), ,,zorii au căzut peste mine”, ,,duioasa poartă dintr-un vis” (În rugăciune), ,,ca un ceaslov îmi este viața”, ,,o jucărie/…/mulți s-au obișnuit/s-o numească poezie/dar ea este de fapt/r e s p i r a ț i e” (Poezie).
Spiridon Popescu – ,,Poetul este singurul pieton care nu poate fi obligat să țină cont de culorile semaforului”(…) ,,este insul cel mai punctual: ajunge întotdeauna la întâlnirea cu moartea, fără să aibă întârziere nici măcar un minut”(Poetul), ,,De vrei să-ți meargă bine-n poezie,/Ferește-te cât poți de bucurie,/Căci pe acolo versuri bune nu-s” (Aproape sonet), ,,inima ei era o flacără vie”, ,,Am încercat să nu-i fac declarații de dragoste-/Știam că aceste cuvinte, spuse din suflet, devin inflamabile” (Eseu despre incendiul din Alexandria), ,,Mai locuiam cu cineva în mine/…/Eu mă zbăteam să-mi țin curat frunzișul./El, neglijent, mi-l tot păta cu toamnă”, ,,Ferice de cel orb…Că nu-și zărește frunza niciodată” (Ferice de cel orb).
Vasile Suciu – ,,Poezia e muzica Universului”, ,,Poetul – cutia de rezonanță”, ,,Poezia e mesajul cosmic/transmis prin sunet și întrupat în cuvânt,/iar Poetul – mesagerul revelator și catalizator/al simțirii Cerului pe Pământ” (Crez poetic), ,,Câteodată mă aventurez spre munți,/spre înălțimi,/sus, sus de tot,/spre Dumnezeu” (Niciodată singur…), ,,pelerinajul vieții”, ,,ținte amăgitoare, întunecate”, ,,steua călăuzitoare”, ,,Întâlnirea supremă” (Ținte de lumină), ,,Cu Dumnezeu am vorbit de când mă știu/dar nu de rău, ci doar de bine” (Cel mai bun confident), ,,Mă culeg din risipiri/spre noi dăruiri”, ,,Încrede-te, Doamne în mine,/cum și eu cred orbește în Tine!” (Rugă în tăcere).
Robert Șerban – ,,o femeie adună frunzele căzute/…/și sunt sigur că e o femeie/…/fiindcă doar ele jelesc întotdeauna/într-un fel sau altul/morții” (Bocet), ,,nu-mi fac sânge rău/fiindcă aud că Dumnezeu nu vorbește cu nimeni/despre nici unul dintre noi” (Dumnezeu nu vorbește cu nimeni), ,,o femeie singură/alta cu un copil/o alta cu un câine” (Femei), ,,atât de rău îmi pare/că trebuie să mă culc/seară de seară”, ,,oricât m-aș împotrivi/somnul mă adune în același loc” (Poem împotriva somnului), ,,apa mâloasă a lacului”, ,,,,am nebunia să urc pe un stâlp uitat în mijlocul pădurii” (Singur), ,,dacă faptele noastre/ar fi luminoase/am sta tot timpul cu ochii închiși/și niciodată nu le-am vedea” (Faptele noastre).
Clara-Georgeta Tîrcă – ,,nu exist/decât/în lumea/reală”, ,,pentru lumea/de dincolo/nu e nevoie/de cont/acolo te știu/toți/după amprenta/sufletului” (Antisocială), ,,timpul/curge/pentru că e lichid” (Curgere), ,,copiii scriu/despre Dumnezeu/…/când Dumnezeu/scrie despre copii/cu litere de tipar/cerul/are contracții” (Contracții), ,,încă un/an/se îndepărtează/neutru/…/și anii au nevoie/de o pauză/pentru a-și pune/ordine/în amintirile/noastre” (La Margine), ,,noule an!/hai să-ți arăt/tot ce știu/despre timp” (Despărțiri), ,,creioanele/mi se lipesc/între degete/și paginile albe” (Dependență), ,,strada tristă luminată puternic”, ,,zgomote asurzitoare”, ,,singurătate” (Solitudine), ,,am o grămadă de/greșeli/gramaticale/în amintirile mele” (Sfârșit).
Motivele literare, simbolurile, forța cuvintelor, imaginile artistice, toate laolaltă creează o legătură puterică între aceste poeme. Asistăm la un adevărat spectacol liric în care poeții s-au întrecut pe ei înșiși. Astfel, timpul devine o investiție în eternitate la care contribuie deopotivă creatori și cititori.
Toată această extraordinară diversitate de sensuri, tonuri și viziuni este tranferată, cu desăvârșită știință și cu desăvârșit talent, din limba română în castiliană, de Doamna Carmen Bulzan, care, fără a se îndepărta de mesajul textului-bază, izbutește, traducător, poet și dascăl fiind, a-l îmbogăți, a-l nuanța, a-l rafina estetic, oferind cititorului hispanic o imagine foarte convingătoare a unui amplu segment din poezia română contemporană.

 

Facebooktwitterby feather