Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » MARIAN MALCIU: SONETE ȘI RONDELURI ÎN OGLINDĂ (6)

MARIAN MALCIU: SONETE ȘI RONDELURI ÎN OGLINDĂ (6)

Sonetul iubirii noastre

Eu te-am iubit cum n-ai știut vreodată
Deși puteai să îmi citești privirea,
Să crezi în ea, să-mi înțelegi simțirea,
Să vezi ce-adânc și fin era brodată.

Eu te-am dorit și ți-am propus unirea,
Tu te-ai mirat și m-ai privit șireată,
Iar eu credeam că te-ai simțit presată
Când prea direct surprins-am cu vestirea…

Trecut-a timp și ne plimbam prin parcuri
Furând sărut printre copaci, pe-alee,
Plecate crengi șopteau chemări sub arcuri

Peste arbuști cu flori de azalee
Și ne-am jurat atunci că până-n veacuri
Voi fi al tău și tu a mea femeie!

 

Rondelul iubirii necontenite

Să nu trăim din amintiri vreodată,
Să scotocim prin anii ce-au trecut
Și să uităm că-n față-i viața toată
Și-avem atât de multe de făcut!

Dar să păstrăm experiența dată
Cu tot ce-i bun, cu toate ce-am plăcut,
Să nu trăim din amintiri vreodată,
Să scotocim prin anii ce-au trecut!

Să nu lăsăm iubirii noastre pată,
Ci s-o păstrăm cum Domnul ne-a cerut,
Să-ncepem zi mereu cu nou sărut
Și somn senin în noaptea-ntunecată…

Să nu trăim din amintiri vreodată!

 

Sonetul cocorilor

Sub cer senin, în cete și-n convoaie,
Sunt păsări mii ce-s gata de plecare
În cârduri mari, ce-ncet încep urcare
Spre vechi traseu ferit de nori cu ploaie.

Observ cu drag cum primul stol spre mare
Se-ndreaptă lin, urmat de multe, droaie,
Privind din zbor cum valuri nasc șiroaie
Spumate-n alb, prin salt născând mișcare.

E toamnă rea, se va pleca devreme,
Căci drumu-i lung și sudul mult departe.
Rămân cocori, ei nu se tem de moarte

Simțind că vin tot felul de probleme,
Când vânt și praf creează des trileme…
Ci zboară-ntins, cu grijă de consoarte.

 

Rondelul toamnei de-nceput

În nou bogat veşmânt multicolor,
Din largul şes spre culmi ameţitoare
Îmbraci natura ca de sărbătoare,
Urcând în dulce vals şopotitor.

Tu, frunzei dai aspect seducător
Prin noi nuanţe zilnic schimbătoare
În nou bogat veşmânt multicolor
Din largul şes spre culmi ameţitoare.

Timid, în vântu-ţi cald izvorâtor,
Se pleacă frunză şi se pierde floare
Lăsând pământului învelitoare,
Sfârşindu-şi viaţa-n ciclu-nnoitor,

Într-un bogat veşmânt multicolor.

 

Facebooktwitterby feather