Unele evenimente literare sunt anunțate a fi strict prin programări și rezervări. Întrebarea vine că pentru ce anume trebuie programare? Programare la medic, la coafor, la manichiură?             Dacă organizatorul a programat să citească cineva din creație proprie, se poate spune/ scrie asta printr-un anunț/afiș că X și Y citesc ceva, fie proză, poezie, eseu, sau să prezinte o anumită carte sau revistă. În rest pentru ce trebuie programare la toată lumea? Dacă vor fi participanți care doresc să asculte ce se prezintă/citește, la aceștia pentru ce le trebuie programare? Plus de asta cică trebuie neapărat ”rezervare” pentru a putea intra undeva la un anumit eveniment literar. Unde trebuie să intre participantul respectiv pentru a fi neapărat nevoie de ”rezervare”? În tren, la cușetă? Dacă nu acolo, unde? În avion, pentru a fi acceptați strict atâția pasageri câte locuri are aeronava respectivă? Într-un autobus cu transport în comun? Păi, se știe că într-un autobuz de asemenea distribuție este permis a călători fie pe scaune sau în picioare, fără restricție. Atunci pentru ce trebuie ”rezervări”? Se iscă teama că cei prezenți vor fi mai mulți față de câte locuri are sala în care se desfășoară un anumit eveniment literar? Dacă vor fi mai mulți, după cum am spus, că au venit după ce se s-a umplut sala, fără să găsească scaune libere, nu vor fi acceptați să stea în picioare, să asiste astfel la ce se prezintă? Pentru ce anume trebuie așa zise ”rezervări”? Pentru cei care doresc să rămână peste noapte într-un anumit hotel sau pentru a fi serviți cu unele meniuri, undeva la un restaurant? Corect, însă așa ceva este strict treaba acestora, nu și a celor care nu doresc să rămână peste noapte în localitatea respectivă. Dacă evenimentul respectiv este cu specific literar și artistic, cu conotație publică, pentru toată lumea, cu intrare liberă, categoric trebuie organizat într-o sală în care să aibă acces toată lumea indiferent de profesie, naționalitate, religie, vârstă sau culoare politică.