Praf şi pulbere
autor Urfet Şachir
Am fost făcută pentru ce-am iubit,
Inima mi-i plină de durere.
Nu ştiu cum şi când, ce m-a răscolit,
Viaţa mi-i toată praf şi pulbere.
Noian de gânduri mi s-au ploconit,
Pana-mi, sfâşiată de durere,
Pe coala albă,-n lacrimi, le-a cernit,
Steluţe-argintii,-n stihu-mi, pulbere.
Frunze de betel au îngălbenit,
Copacu-i înclinat de durere.
Pe calea ce-ai să-mi vii şi-ademenit,
Sufletul mi-i greu, dor şi pulbere.
Se lasă-nserarea şi totu-i amurgit,
Chipul meu senin, brăzdat de durere.
Mi-am pictat în inimă tot ce am iubit,
Culorile-s vii, eu însă mi-s pulbere.
Mangalia, 14.01.2017 h: 20.56


