Vântule, de ce nu stai?
Un răgaz măcar să – mi dai…
Bați întruna ca nebunul
De nu pot să – mi curăț prunul
De crenguțele uscate
Ca prune să – mi facă alte
De nu pot mărului măr
Să – i tai crengile- n răspăr
De nu pot la vie coarda
Să i-o tai și să – i dea alta
Până-n toamnă să rodească,
Mai întâi să înflorească
Tu să nu le scuturi floarea
Aducând șuierătoarea
Să vii doar c-o boare dulce
În minte să ne inculce
Că și vântu-i de folos
Dacă nu-i năbădăios
Da’ tu văd că n-ai de gând
Să te-oprești din când în când
Îmi tot șuieri la ureche
Parc-a dat în tine streche
Hățurile de ți le-aș prinde,
Pe mine nu m-ar surprinde
Să văd oamenii zâmbind
Și prin curte robotind
Bați în tabla de pe casă
Și din cuie o să iasă
Uite, una a căzut
Și ce zgomot a făcut!
Nu-i de – ajuns că ne tot vine
De la Est nimic de bine?
Mai usuci și tu pământul
Pân-o mai da ploaie Sfântul
Doamne, Doamne. Ceresc Tată,
Fă să tacă vânt -o dată
Să ne crească în grădină
Flori la cald și în lumină
Iar în suflete să fie
Liniște și armonie!
22. 03. 2022 Vernești, Buzău, România, Georgeta Tudor



![]() |
Referinţă Bibliografică |