Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Versuri de Eugen Serea

Versuri de Eugen Serea

Piramide
Autor Eugen Serea

Flăcări de piatră scurg către cer
Înstrăinatul mister,
Inima voastră, cruce a Firii,
Mult prea tăcută privirii,
Cântec de leagăn, vântul v-adoarme,
Zborul vă sfarme,
Stelele reci priveghindu-vă luna,
Aspră, minciuna,
Vise de rouă nasc în deșert
Raiul incert,
Dunele-nchină-n zbaterea pleoapei
Plânsetul Apei,
Până-n izvoare ștearsă-i cărarea,
Unde e marea?
Dus-au profeții-n ochii lor grei
Ploaia cu ei…
Urlă-n clepsidra strânsă în gheare
Rugă de fiare,
Liniștea minții mistuie Raza
Soarele oaza,
Fierb precum seva în scorpii, în șerpi,
Ochii mei sterpi…

Și, vai, deși tremur ca frunza, mi-e milă
De-a Timpului silă:
Știu, Viața se teme de colții flămândului,
Dar el, de capcanele gândului…

***

Nostalgic
Autor Eugen Serea

Sunt un nostalgic…Rog, iertați-mi vina
De-a fi naiv, credul și infantil
In acest veac pragmatic, mercantil,
Care confundă bezna cu Lumina.

Mă doare toamna ca în trup o rană,
Ca-n suflet o trădare-a celui drag;
Nu vreau să-i trec însângeratul prag,
Că dincolo-i Neantul, surdă strană.

Către Niciunde, vântul frunze poartă,
Căzute-n vegetalul osuar,
Mi-e pluta-n temporalul estuar
Care se varsă, viu, în Marea Moartă.

Și mi se face-un dor adânc de vară,
Splendoarea ei îmi tremură pe rug:
Polaris dă Galacticului Crug
Din pieptul meu, o inimă de ceară.

Da, recunosc: nostalgic incurabil,
Întârziat romantic, rătăcit
Prin Evul digital, sunt amăgit
De Lumea asta…Dar și uit, mirabil,

Și iert risipitorul fiu, întorsul,
Și urc încet, de-aici, din vis de lut
Prin orologiul tandru, revolut,
Spre Caierul de Stringuri: veșnic, torsul…

***

Facebooktwitterby feather