Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide

Ziua Limbii Române

LIMBA MATERNĂ – GRAIUL MEU ROMÂNESC

Sărbătoarea Limbii materne, numită Ziua Limbii Române, este sărbătorită la 31 august, fiind inițiată în anul 2011 și instituită prin Legea 53/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 145, din 19 august 2013.
Ziua Limbii Române se sărbătorește și în Republica Moldova (pământ românt românesc din Bucovina), din 31 august, 1990, proiect legiferat de Marea Adunare Națională de la Chişinău, care a avut loc la 27 august 1989, când Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat, la 31 august 1989, Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat.
Ținând cont de faptul că limba moldovenească este aceeași limbă maternă din România, la 23 iunie 1990, Parlamentul Moldovei a instituit ziua de 31 august – sărbătoarea naţională „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”, cunoscută ca „Ziua Limbii Române”, ca limbă de stat a Republicii Moldova – act consfinţit în Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, din 27 august 1991.
Ziua Limbii Române” este marcată de către autorităţile şi instituţiile publice, de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, având caracter evocator sau științific. Totodată, legea prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în cadrul programelor lor, manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Originea limbii române

Limba română provine din romanizarea populațiilor antice din bazinul Dunării de jos, care erau traco-dace, conform lui Herodot și altor istorici, ulterior fiind influențată de limbile slave: greacă, maghiară și altele.
O caracteristică esențială a limbii daco-române este dialectul comun din provinciile române: de la nord de Dunăre, graiurile din Banat, Ardeal, Maramureș, Moldova (atât regiunea din România, cât și Republica Moldova), Oltenia, Muntenia și Dobrogea aproape identice, diferențierea făcând-o accentul vorbirii și regionalismele.
Numele „rumână” și „rumâniască” pentru limbă, sunt atestate în secolul al XVI-lea, de mai mulți călători străini precum și de multe documente istorice.
– Astfel, cel mai vechi document păstrat, scris în română, este „Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung” – un document din 1521, în care Neacșu din Câmpulung îi scria primarului brașovean despre atacurile iminente ale turcilor, în alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă.
– În „Palia de la Orǎștie” (1581) şi în „Letopisețul Țării Moldovei” (1647) se menţionează, de asemenea, termenul de limbă română.
– Prima tipăritură românească a fost un Catehism tipărit la Sibiu în 1544, care s-a pierdut, prima tipăritură care s-a păstrat fiind Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553).
– Prima tipăritură română cu litere latine este culegerea de „Cântece religioase calvine”, din 1560 a episcopului Pavel Tordaşi.
Limba română este limbă oficială şi naţională în România, unde 90,6 % din populaţie o consideră limba maternă.
Româna este de la 1 ianuarie 2007, una din limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene, actualmente fiind 24 de limbi oficiale la nivelul Comunității Europene.

Aria de vorbire a limbii române

În Republica Moldova, circa trei sferturi din populaţie consideră limba română ca limbă maternă, iar în Transnistria se apreciază că circa 30 % din populaţie vorbeşte limba română.
În zona Timocului (Republica Serbia), aproximativ 5 % din populaţie este vorbitoare de limbă română, iar în Voivodina (tot în Serbia), limbă oficialăeste limba română.
Există și un procent, de circa 1,5 % din populație, care comunică în grai românesc.
Vorbitori de limba română se găsesc în toate țările lumii, dar procente semnificative se întâlnesc în Cipru (aproape 3% din populaţie), în Spania şi Italia (câte 1,5 % din populaţie).
Cea mai mare comunitate de vorbitori de limba română din Asia se găsește în Israel, unde în 1995 limba română era vorbită de 5% din populație (emigrată din România), în Israel, procentul de vorbitori de română din Ţara Sfântă a scăzut sub 3%.
Trebuie manţionat şi faptul că în Orientul Mijlociu, există numeroşi arabi (500.000 după unele estimări) care au făcut studiile în România, şi teoretic cunosc limba română.
Important este şi faptul că limba română este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos – o regiune autonomă din Grecia – fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.
Limbi străine înrudite cu limba română

Lingviștii au constatat că multe din țările învecinate cu România sunt înrudite din punct de vedere lexical:
– aromâna sau macedoromâna (circa 250.000 de vorbitori), este folosită pe arii relativ largi din Macedonia, Albania, Grecia, Bulgaria, Serbia și România, unde există importante comunități aromâne, mai ales în Dobrogea. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și daco-română s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea.
– meglenoromâna (circa 10.000 de vorbitori), folosită pe o arie relativ mică în regiunea Meglen din sudul Peninsulei Balcanice. Se crede că meglenoromâna s-a separat mai târziu decât aromâna, aproximativ în secolul al XIV-lea, motiv pentru care asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă.
– istroromâna (sub 1000 de vorbitori), folosită în câteva sate din nord-estul peninsulei Istria din Croația, geografic mult mai apropiată de Italia decât România, dar prezentând asemănări evidente cu limba română. Comunitatea de istroromâni se pare că există dinainte de secolul al XII-lea.

Dragostea de limba maternă

Limba maternă este asimilată de om, începând cu venirea lui pe lume, de la primul învățător – mama – ca pe o hrană spirituală, odată cu laptele matern, împrumutându-i denumirea de „limbă maternă”.
De aceea se spune că limba vorbită este sufletul poporului și nu poate exista nicio națiune fără identitate, așa cum nu este țară fără popor, iar limba maternă este identitară poporului. Așadar, cum Patria este poporul, limba este identitatea neamului. Citându-l pe scriitorul erudit Nicolae Dabija „Un popor fără de limbă este ca o țară fără de popor.”
Cei care stâlcesc limba moștenită aduc ofensă strămoșilor și prejudiciu urmașilor, pentru că cine nu-și iubește graiul, nu respectă Patria și sfidează obârșia. În limba maternă sunt sunt au fost scrise gloriile istoriei, legendele și baladele poporului, valori patrimoniale păstrate prin generații.
Se poate spune că limba maternă este averea spirituală a poporului, scrisă în testamentul pentu urmași. Limba moștenită de poporul român a fost vorbită continuu, moștenită de la strămoșii geto-daci, apoi latinizată de romani, până în zilele noastre, timp de două milenii „de la vlădică până la opincă”. Limba română se identifică, până la contopire, cu sufletul românului și conștiința lui în fiecare cuvânt de tristețe și duioșie, de bucurie și durere, de dragoste și dor, din trecutul îndepărtat în prezentul de-o clipă și așa rămâne, cât timp va dăinui prețuirea și respectul poporului pentru valorile spirituale.
Dragostea pentru limba română a inspirat o întreagă pleiadă de cărturari și scriitori în decursul vremii, care au sfințit locul în literatura poporului român, iar poeții au înzestrat-o cu un corolar de gânduri memorabile. Amintind doar câțiva, se cuvine a începe cu Ienăchiță Văcărescu, mesajul din „testament”:

*„Urmașilor mei Văcăreşti!
Las vouă moştenire:
Creşterea limbii româneşti
Şi-a patriei cinstire”. (Ienăchiță Văcărescu)

*„Limba română este patria mea.” (Nichita Stănescu”

*„Trăiască frumoasa şi cumintea limbă română! Fie în veci păstrată cu sfinţenie această scumpă Carte-de-boierie a unui neam călit la focul atâtor încercări de pierzanie.” (Ion Luca Caragiale)

*„Limba română la sine acasă e o împărăţie bogată, căreia multe popoare i-au plătit banii în aur. A o dezbrăca de averile pe care ea le-a adunat în mai bine de 1000 de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare… (Mihai Eminescu)

*„S-ar putea crede că întreaga natură a ostenit la zidirea Limbii Române.” (Grigore Vieru)

* „Orice ar fi, pasiune sau dorinţă, sete sau foame de experienţă reală, toate acestea se pot exprima în limba română prin cuvântul dor, care a devenit expresia oricărei dorinţe şi care implică fiinţa umană în totalitatea sa.” (Mircea Eliade)

*„A vorbi despre limba română este ca o duminică. Limba română este patria mea. De aceea, pentru mine, muntele munte se numeşte, de aceea, pentru mine, iarba iarbă se spune, de aceea, pentru mine, izvorul izvorăşte, de aceea, pentru mine, viaţa se trăieşte.” (Nichita Stănescu)

*„ Limba este însăși floarea sufletului etnic al românimii.” (Mihai Eminescu)

* Limba maternă reprezintă leagănul vieții, în care omul ascultă cântecele de iubire și de dor, doinele de jale din baladele poporului și ritualurile bocitoarelor la despărțirea de lumea celor vii, dar cele mai răsunătoare cântări sunt colindele, cântecele patriotice (Imnul Național) și cântările biblice.

* A vorbi despre limba română este ca o spovedanie a sufletului în fața altarului Patriei, pentru a mărturisi atitudinea față de truditorii care au cultivat pe ogorul neamului, dragostea de graiul românesc.

* Dragostea de limba vorbită este respectul pentru tezaurul moștenit în istoria literară și contribuția la creșterea valorii lui.

*Te iubesc limbă vorbită,
Mai mult ca viața-mi trăită
Și îți voi cânta dorul etern
Prin veșnicie în grai matern!

*Dragi români, iubiți limba maternă!
Graiul este sufletul și rădăcinile neamului.
La mulți ani, Limba Română!

Maria Filipoiu

Facebooktwitterby feather

Despre Maria FILIPOIU

Biografie de autor - MARIA FILIPOIU (Liga Scriitorilor Români) Născută cu numele de POPA MARIA la 8 Septembrie 1954, în Satul Văvăluci, Comuna Bozioru, Județul Buzău. Studii:Colegiu Național „Dimitrie Cantemir" București; Șc.Tehnică Sanitară Fundeni. * Cărți de poezie publicate sub numele de MARIA FILIPOIU: ●,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești"(2008); ●,,Expresii populare și trăiri proverbiale”(2008); ●,,Cinstire înaintașilor-coordonator”(2014); ●,,Ecouri străbune"2015; ●,,În zodia poeziei"(2015) - „La Poarta Divinității” (2017) - „Recurs la Unire - Centenarul Marii Uniri” (2018) - „Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine” 2019 *Peste 35 premii obținute la competiții literare: ●Premiul-I- Concursul Național de Poezie „STEAUA SEVERINULUI”(2015) ●Premiul-III- Concursul Național de Poezie „Dor de Dor-DROPIA DE AUR"(2015) ●„Premiul de Excelență", Asociația Culturală Bogdania(2015), pentru promovarea tradițiilor populare românești. ●Concurs literar „Limba Română este Patria Mea"(2013)/Guvernul României și Înaltul Reprezentant pentru Republica Moldova ●Premiul-Cenaclul „Grai Matern" la Festivalul Internațional de Poezie Renata Verejanu și Academia Europeană, Secțiunea / Ediția a-II-a (2015) ●Premiul Editurii Dandes-Press, pentru vol.„În zodia poeziei” și vol.colective, 2015 ●Premiul pentru originalitate „Tradiții de Sărbători Pascale", TVR2(Ioana Drăgan) și altele * Coautor în peste peste 100 de antologii și volume colective de poezie: ●„Poezia, prietena mea”(2014); ●„Poezii, poezii”(2014); ●„Călătorie în regatul cuvintelor Vol.IV; Vol.V; Vol.VI; Vol.VII”(2014-2015); ●„Iluzii de vară”(2014); ●„Iubirea, un colț de rai”(2014); ●„Nostalgii de toamnă”(2014); ●„Cinstire înaintașilor"(2014); ●„Nostalgii de vară"(2015); ●„Privește visând, iubito”(2014);●„Scrieri pentru istoria literaturii române” (2015); ●„Versuri pentru istoria literară... de mâine”(2015); ●„Zborul frunzelor în ceruri”(2015); ●„Magia sărbătorilor de iarnă”(2015); ●„Cuvinte pe aripi de gând”(2015); ●„Ieri, ca prin vis”(2015); ●„Anotimpuri românești -Toamna”(2014); „Iarna”(2015); „Primăvara”(2015)●„În așteptarea sărutului promis”(2015); ●„Cu tine în gând”(2015); ●Antologia „Scrisul de azi: Poezie și Epigramă"(2015); ●„Să nu-l uităm...”(2014); ●,,Cauciucuri de sezon”(2014); ●,,Voci feminine”(2015); ●,,Călător prin anotimpuri” (2015); ●„Gânduri pentru mai târziu”(2015) ●„Lumina din noi-religioasă"; ●„Inefabilul iubirii"(2015); ●„Simbioze lirice, Vol.IX”(2014); „Vol.X”(2014); „Vol.XI”(2015); ●„Terapie prin poezie(2014); ●„Limba noastră eminească”(2014); ●,,Din livada înflorită a iubirii”(2014)●„Ochi de lumină-religioasă”(2015); ●„Surâsuri înlăcrimate"(2015); ●„Limba noastră cea română"(2015) ●„Pod de dor către bunici”(2015); ●„Lumina sufletului-religioasă"(2016); ●„Sub curcubeul prieteniei"(2016); ●„Perlele Domnului-religioasă”(2015);●„Colecția Olănești- Iarna”(2015); „Primăvara”(2015); „Vara”(2015); „Toamna”(2015); ●„Fiori de taină”(2015); ●„Satule, izvor de dor"(2015); ●„Căpușa"(2015); ●„Cuplul, în căutarea paradisului pierdut”(2016); ●„Ninsori albastre cerne cerul”(2015); ●„Cu tine în gând…”(2015) ●„Dor românesc”(2016; ●„Colindele zăpezilor târzii"(2016); ●„Mugurii primăverii”(2016); ●„Femeile cu trandafiri roșii în păr”(2015); ●„Renaștere"(2016) ●„ Actori printre Astre" - Armonii Culturale și altele * Colaborator și publicist peste 50 de reviste literare scrise și online: ●„Bogdania”; ●„Singur”; ●„Cervantes”; ●„Literatura de azi”; ●„Confluențe Literare”; ●„Creștin Ortodox”; ●„Grai Românesc”; ●„Prodiaspora și Rexlibris”; ●„Dor de Dor", ●„Amprentele sufletului"; ●„Starpress Internațional"; „●eCreator"; ●„Sfera Eonică”; ●„Destine Literare”;●„Steaua Severinului”; ●„Popasuri culturale românești”; ●„Cetatea lui Bucur"; ●„Rădăcinile iubirii"; ●„Nomen Artis-Dincolo de tăcere"; ●„Melidonium" și altele * Organizații din care face parte: - LSR / Liga Scriitorilor Români - USLR / Uniunea Scriitorilor de Limbă Romană - UIOC / Uniunea Internațională a Oamenilor de Creație - Cenaclul Literar „Cetatea lui Bucur” - București