În toamna asta
În toamna asta, de-am s-o duc deajuns,
Voi descifra misterele eterne
Prin care oameni, păsări, frunze cerne
Într-un haotic joc, de nepătruns,
Cu aere trufașe, de regină,
În mantie suavă de glicină.
În toamna asta, rit pierdut, ocult,
Mă voi trezi din dulcea mea visare
Adus la țărm necunoscut de mare,
De-un val bătrân, rostogolit prea mult,
Peste adâncuri pururea deschise,
Sub ceruri care stau mereu închise.
În toamna asta, altfel de cum știu,
N-am să mai joc un rol absurd, celebru,
Pe scena gri a teatrului funebru,
Prin care să pretind că-s, încă, viu,
Că-mi pasă de lumini pe cât de umbre,
Că nu-s adeptul profeției sumbre.
În toamna asta, nu ca pân-acum,
Am să permit culorilor invazii
Prin prisma fericitelor ocazii,
Până la Alb arzând, până la scrum
Iluzii, visuri, temeri, năzuințe
Hotare, îndoieli și neputințe.
În toamna asta mor și eu un pic,
Exagerând, atât cât se cuvine,
Străvechea luptă dintre Rău și Bine,
A lupilor, pe care-i știu de mic,
Hrănindu-i, când pe unul, când pe altul,
Cu tot ce-mi dau Abisul sau Înaltul.
În toamna asta stelele mă dor,
O simt deja, încet, încet, în oase,
Eu le aduc, în versuri, vii prinoase,
Ele își văd, solemn, de mersul lor
Sorbind nectar din muzica de sfere,
În timp, ce-n lut mă sfâșie himere.
În toamna asta n-oi mai fi pustiu:
În cuib de cuci mi-oi odihni făptura;
Mi-acopere, blând, bruma toată ura
Căzută din scheletul sidefiu
Numit de unii, calp, umanitate,
Străină într-a inimii cetate.
În toamna asta, cu un ochi atent,
Voi pune în balanță Existența,
Pe-un taler așezând efervescența,
Pe celălalt, subtilul decadent
Al unei Lumi de „Carpe diem”, totuși,
Ce-a pus în lanțuri trandafiri și lotuși.
În toamna asta emigrez și eu…
În plânsul de cocori m-ascund, cu teamă,
Când sângele, fierbând, spre Sud îi cheamă,
Acolo unde Bunul Dumnezeu
A pregătit alt Rai, nu cel dintâi:
Din el n-ai cum să cazi, doar să rămâi…
marți, 7 septembrie 2021

Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..