Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Mioara Oprișan: Poem Lui Iisus

Mioara Oprișan: Poem Lui Iisus

Poemul acesta tulburător prin profunzimea sensurilor a fost dedicat lui Iisus de Maria Magdalena, cea care i-a fost cea mai apropiată dintre apostoli, cea care l-a înțeles și l-a urmat în timpul misiunii sale, la cruce, dar și cea care neînfricată a anunțat prima tuturor Învierea Sa.
Întunericul nu e absența luminii
Ar fi prea simplu.
E mai incontrolabil și mai sinistru
Nu un loc, ci un vid.
Am fost acolo odată
Mai mult de o dată
Și deși nu te puteam vedea și auzi
Erai acolo. Așteptând.
Pentru că întunericul nu e întunecat pentru Tine,
Cel puțin nu mereu.
Ai plâns…Nu pentru că a murit prietenul Tău,
ci pentru că urma să mori Tu.
Și pentru că n-am putut înțelege
Sau n-am vrut. Sau amândouă.
Întunericul care urma era prea adânc să-l înțelegem
Dar la fel e și lumina.
Unul venea înaintea celuilalt.
Așa a fost mereu cu Tine.
Încă mai e.
Lacrimi s-au scurs din ochii Tăi
Și din ai noștri…
Înainte ca lumina din lume să se stingă
Și timpul însuși a vrut să moară cu Tine.
Mă întorc uneori în acel loc,
mai degrabă, îmi revine în memorie neinvitat.
Noaptea care a fost eternă
până n-a mai fost.
Amar și -apoi dulce
dar cumva amarul a rămas în dulce
și nu a dispărut niciodată.
Ne-ai spus că așa va fi
Nu prin cuvinte, ci prin cum ai trăit.
Om al durerii, obișnuit cu durerea.
Nu voiam să vedem acea durere
Așa că ne-am mutat privirea…
Și făcând astfel, am împlinit cuvântul:
„Cel de la care oamenii își întorc fața.”
Dar în curând n-am mai putut fugi,
cum nu putem opri soarele să apună,
sau să răsară…
Îmi amintesc că Ți-ai dorit
să existe o altă cale,
și privind înapoi și eu îmi doresc.
Încă nu știu de ce trebuie să fie așa,
Amarul întrepătruns adesea cu dulceața.
Poate nu voi ști niciodată
„Cel puțin, nu din partea asta a…”
Maria Magdalena
Poem cules și editat de mine,
Mioara Oprișan
Facebooktwitterby feather
Etichete: