- Poezia este adevărul sufletului urcând treptele nemuririi.
- Viața este o poezie autentică, iar Poezia este puntea misterioasă durată între două suflete care împărtășesc bucuria de a trăi întru Dumnezeu.
- Poezia și filosofia oglindesc cel mai bine suplețea spiritului omenesc; pe de o parte, poezia este expresia sublimă a simțirii omenești care naște întrebări și predispune la visare și meditație, pe de altă parte, filosofia constituie tendința naturală a gândirii omului de a căuta răspunsuri pertinente la întrebările care îl chinuiesc obsesiv. Prin urmare, și poetul, și filosoful fac, volens-nolens, o educație sentimentală și intelectuală semenilor din jurul lor.
- În privința actului cunoașterii de sine, acel Nosce te ipsum! profesat de gânditorii antici, există doar două categorii de oameni: cei care călătoresc prin toată lumea pentru a se găsi pe sine și cei care preferă plonjonul în lăuntrul ființei, cutreierând cu voluptate câmpiile, dealurile, văile și munții universului propriu.
- Filosofii sunt niște acrobați care stăpânesc arta de a merge pe sârma subțire a realității, fără temerea de a cădea și a se izbi de propriul vis.
- Filosofia este definită stricto sensu „iubirea de înțelepciune”, nu înțelepciunea însăși, adică nu-și arogă adevărul absolut, ci numai îți arată calea spre dobândirea ei.
- Dacă poezia, prin însăși natura ei, este subiectivă prin excelență, exprimând o filozofie de viață dobândită în urma unor experiențe marcante în care ți-ai verificat la sânge adevărurile lăuntrice, filozofia, în schimb, este critica realității pure în care se face trecerea de la individual la general, într-un efort de obiectivizare supremă.
- Câte stele pe cerul sufletului poetului, atâtea miracole în poezia sa!
- Dacă poetul își înalță visător ochii la stele, filosoful contemplă contururile formate de spațiul întunecat dintre ele.
- Poezia este un râu cu apă vie care udă pomul cunoașterii din grădina filozofiei, însuflețindu-l, căci mai ușor este să transmiți o idee filozofică prin intermediul unei poezii decât printr-un arid tratat filozofic.
- Dacă poezia autentică este generator de emoții estetice, filozofia propune soluții etice.
- O carte de poezie foarte bună este ca o sticlă de vin vechi de colecție, care, cu cât trece timpul peste ea, se vinde tot mai scump la licitațiile spiritului.
- În fața naturii, mirările filozofilor sunt surori bune cu trăirile poeților.
- Nu poți face filozofie până nu ai navigat pe corabia vieții suficient de mult încât să gândești poezie.
- Poezie, poezie, ce de-abia încapi în cărțulie, vrei de bună seamă să ne-nveți filozofie …
- Filozofia ne propune un mod de viață poetic, cu alte cuvinte, o „ars vivendi intelligenter”.
- Gândirea metaforică se află la geneza oricărei poezii, așa cum gândirea speculativă stă la baza oricărui sistem filozofic.
- Vorbirea în poezii a poetului, echivalentă la nivel noesic cu vorbirea în pilde și parabole a Mântuitorului, poate nu este înțeleasă de toți, dar cu siguranță trezește interesul tuturor.
- Dacă poezia emoționează, filozofia îmbărbătează, dar amândouă propun, în felul lor particular, un sens mi(s)tic al vieții.
- Când de mirajul poeziei ești atras, până la a face filozofie nu mai e decât un pas.
- Poezia și filozofia ca modalități superioare de cunoaștere au existat dintotdeauna, fiind părți ale unui simbol ezoteric.
© Cristian Gabriel Moraru


