Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Fără categorie » Cristian Gabriel Moraru: Despre poezie și filosofie

Cristian Gabriel Moraru: Despre poezie și filosofie

  1. Poezia este adevărul sufletului urcând treptele nemuririi.

 

  1. Viața este o poezie autentică, iar Poezia este puntea misterioasă durată între două suflete care împărtășesc bucuria de a trăi întru Dumnezeu.

 

  1. Poezia și filosofia oglindesc cel mai bine suplețea spiritului omenesc; pe de o parte, poezia este expresia sublimă a simțirii omenești care naște întrebări și predispune la  visare și meditație, pe de altă parte, filosofia constituie tendința naturală a gândirii omului de a căuta răspunsuri pertinente la întrebările care îl chinuiesc obsesiv. Prin urmare, și poetul, și filosoful fac, volens-nolens, o educație sentimentală și intelectuală semenilor din jurul lor.

 

  1. În privința actului cunoașterii de sine, acel Nosce te ipsum! profesat de gânditorii antici, există doar două categorii de oameni: cei care călătoresc prin toată lumea pentru a se găsi pe sine și cei care preferă plonjonul în lăuntrul ființei, cutreierând cu voluptate câmpiile, dealurile, văile și munții universului propriu.

 

  1. Filosofii sunt niște acrobați care stăpânesc arta de a merge pe sârma subțire a realității, fără temerea de a cădea și a se izbi de propriul vis.

 

  1. Filosofia este definită stricto sensu „iubirea de înțelepciune”, nu înțelepciunea însăși, adică nu-și arogă adevărul absolut, ci numai îți arată calea spre dobândirea ei.

 

  1. Dacă poezia, prin însăși natura ei, este subiectivă prin excelență, exprimând o filozofie de viață dobândită în urma unor experiențe marcante în care ți-ai verificat la sânge adevărurile lăuntrice, filozofia, în schimb, este critica realității pure în care se face trecerea de la individual la general, într-un efort de obiectivizare supremă.

 

  1. Câte stele pe cerul sufletului poetului, atâtea miracole în poezia sa!

 

  1. Dacă poetul își înalță visător ochii la stele, filosoful contemplă contururile formate de spațiul întunecat dintre ele.

 

  1. Poezia este un râu cu apă vie care udă pomul cunoașterii din grădina filozofiei, însuflețindu-l, căci mai ușor este să transmiți o idee filozofică prin intermediul unei poezii decât printr-un arid tratat filozofic.

 

  1. Dacă poezia autentică este generator de emoții estetice, filozofia propune soluții etice.

 

  1. O carte de poezie foarte bună este ca o sticlă de vin vechi de colecție, care, cu cât trece timpul peste ea, se vinde tot mai scump la licitațiile spiritului.

 

  1. În fața naturii, mirările filozofilor sunt surori bune cu trăirile poeților.

 

  1. Nu poți face filozofie până nu ai navigat pe corabia vieții suficient de mult încât să gândești poezie.

 

  1. Poezie, poezie, ce de-abia încapi în cărțulie, vrei de bună seamă să ne-nveți filozofie …

 

  1. Filozofia ne propune un mod de viață poetic, cu alte cuvinte, o „ars vivendi intelligenter”.

 

  1. Gândirea metaforică se află la geneza oricărei poezii, așa cum gândirea speculativă stă la baza oricărui sistem filozofic.

 

  1. Vorbirea în poezii a poetului, echivalentă la nivel noesic cu vorbirea în pilde și parabole a Mântuitorului, poate nu este înțeleasă de toți, dar cu siguranță trezește interesul tuturor.

 

  1. Dacă poezia emoționează, filozofia îmbărbătează, dar amândouă propun, în felul lor particular, un sens mi(s)tic al vieții.

 

  1. Când de mirajul poeziei ești atras, până la a face filozofie nu mai e decât un pas.

 

  1. Poezia și filozofia ca modalități superioare de cunoaștere au existat dintotdeauna, fiind părți ale unui simbol ezoteric.

 

© Cristian Gabriel Moraru

Facebooktwitterby feather