Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » ESEU » ECATERINA CHIFU: ESEUL „ARTISFERA” DE GRIGORE LEAUA

ECATERINA CHIFU: ESEUL „ARTISFERA” DE GRIGORE LEAUA

Eseul ARTIAFERA prezentat de d-l profesor Grigore Leaua la cenaclul Alexandru Sihleanu, din Râmnicu Sărat, pe 18.05. 2021, ne-a fascinat, prin conținutul său ideatic, prin impactul pe are îl poate avea asupra oricărui creator de literatură sau artist din alte domenii.

 

Puțini profesori sunt capabili de a face să se trezească gândirea latentă a interlocutorilor, de a pune probleme așa de importante, precum rolul și esența actului artistic. La început, a făcut o definiție a artei care este, în concepția dumnealui și a altor gânditori „plăcere, eliberarea din materia vulgară, purificare, descătușare, construcție și armonie, însuflețire a universului, ruptă de interesele practice, expresie a vieții sociale, a valorilor umane, înflorire a spiritului uman, creație și fabricație spirituală, joc al spiritului, luare în posesie a lumii sau, dimpotrivă evadare din lume, prelungire a vieții reale, compensare a insatisfacțiilor vieții”.

 

D-l profesor afirmă că arta este o necesitate în viața noastră. Arta, ca produs al spiritului uman, face parte din natura umană, care, „prin formele de manifestare îi conferă o altfel de continuitate în timp și spațiu”. Arta, afirmă autorul, este a altă formă de energie, ce formează Artisfera, „înglobând în sine spiritualitatea umană ca forță subiectvă de proiectare a naturii universale în tipare noi”.

 

Dumnealui susține că arta devine o matrice vie cu funcție de creație și „astfel se îmbogățește cu noi forme și lumini universul, contribuind, prin intermediul spiritului uman, la impulsionarea în plan genetic a diversității lumii”. Noutatea ideilor prezentate ne-a impresionat, mai ales că ele susțin un mare adevăr: fără artă, realitatea ar fi mult mai săracă.

 

Frumusețea este unul din aspectele noii forme de energie ce o reprezintă arta. Universul este compus din atmosferă, litosferă, psihosferă, magnetosferă, biosferă ș.a. la care, spune dumnealui „trebuie să adăugăm și artisfera, aureola energetică ce înconjoară întreaga planetă, ca o sferă strălucitoare de lumini și umbre, de forme, idei și sentimente.”

 

Eu am spus că această generalizare nu trebuie să fie mereu valabilă, căci sunt destui artiști plastici sau literați care compromit actul artistic, expunând pe simeze niște mizerii de tablouri sau scriitori care trec pe hârtie tot gunoiul din mintea lor, îmbolnăvind suflete, inoculând idei nocive, distrugând mințile tinere, să nu mai vorbim de creații ccinematografice care sunt de o violență exacerbată cu impact negativ în viața socială. Respectul pentru ceilalți nu mai există la ei, chiar impun idei estetice degradante și se cred geniali, diprețuind creațiile altora.

 

Voi cita aici ceea ce a spus Eminescu despre cuvinte, despre poezie, poate se vor pătrunde și alții de ideile lui:

 

„Cel mai frumos tărâm: împărăţia cuvintelor”

 

„Ortografia este demnitatea vestimentară a cuvintelor. Cuvântul e titlul de nobleţe al omului. Cuvintele trăiesc, cuvintele rămân.”

 

„Poet înseamnă să ai nevoie de poezie ca de aer. Ea să fie răsuflarea ta. Înseamnă ca tot ce se frământă în tine, tot ce arde în tine, cugetare, visare, dureri şi bucurii, îndoieli şi aflări, să fii mânat ca de o poruncă, a le exprima în poezie. Să fii prieten bun al cuvintelor. Aceasta este, simplu zis, talentul… Împărăţia cuvintelor este cel mai frumos tărâm. Nu poţi fi scriitor şi mai cu seamă poet, dacă nu eşti prieten aproape al cuvintelor. Ele au viaţa lor. Sunt ca nişte fiinţe noi, cu chip, au înţeles riguros al lor, au fiecare un glas, un timbru și o anume întindere. Poetul trebuie să le cunoască foarte bine, pe fiecare. Să le iubească, să le poată chema pe nume… Atunci, cuvintele îl vor iubi şi ele şi vor veni în chemarea lui, să-i tălmăcească limpede, bogat, frumos, sunător, gândul, simţământul. Să-i zidească poezia”. (site:grupul Mihai Eminescu)

 

Mi-a plăcut mult obervația pertinentă că există artiști din timpuri și spații diferite care au avut aceleași idei și forme de manifesare artistică, uneori simultan, având același intuiții. D-l Grigore Leaua a recunoscut că aceste intuiții sunt dăruite creatorilor de Marele Creator, Unicul.

 

Artisfera, susține d-l profesor, este mereu alimentată cu energie de marile genii ale omenirii, prin operele lor de artă.

 

D-l Grigore Leaua concluzionează: Este nevoie de artă în lume, căci ea oferă energie și celor fără har artistic, care „își echilibrează permanent conștiința în plan existențial”.

 

Eu i-am propus d-lui profesor să ne țină o prelegere și despre Conștiință, deși problema abordării acestei teme este dificilă, dar și despre geneza operei de artă și problema inspirației.. Un cenaclu are nevoie și de teorie literară și de critică literară, dar și de idei ce pot schimba mentalitatea membrilor participanți la ședințe. Dar mai ales cred că putem combate anticultura, prin promovarea frumuseții, a acelor opere ce sunt în concordanță cu orizonturile de așteptare ale celor ce receptează artă. Știu că generațiile sunt din ce în ce mai inteligente și mai culte și vor respinge mereu astfel de manifestări.

 

Vă urez tutror ca aureola energetică produsă de artă să fie mereu de bun augur și literatura să aducă fericire, prin lectură, cum zicea Paulo Coelho nu dezgust, deprimare, deziluzii, violență, durere etc.

 

Felicitări autorului!

 

Eecaterina Chifu – Cronici culturale

 

 

Facebooktwitterby feather