Eugen Serea
Dor de Nichita
Mi-e cugetul, întreg, dar șui, o rană:
Cumplita e condiția umană…
–Copile, nu mor caii când vor câinii,
Cum nu ții jarul în căușul mâinii!
–Da, știu: leoaică tânără, iubirea,
Ți-a dăruit, din viață, Nemurirea…
La doar o zi ( și totuși, ani-lumină)
M-adăp și eu din Sfânta Rădăcină,
Cu- aceeași sete-n sufletul ce plânge,
Cu-același dor de Eminescu-n sânge,
Și patrie îmi e Limba Română
Și Moartea, de trei ani, mă tot amână,
Își tot ascute coasa, dulce doamnă,
Iar eu îi sunt emoție de toamnă,
Păstrând în piept, mirese libelule
Ce-așteaptă marțienii prin celule,
Că-n cub gingaș de gând, în colțuri sparte,
Visează necuvinte ploi de Marte
Iubirilor comune din mansarde,
Rodind nefericirile bastarde…
Jos, pe Pământ, nu-i ca la tine-acolo,
S-a mai schimbat ceva, pe ici, pe colo,
Nici iernile nu sunt ce-au fost odată,
Nici Poezia nu mai e curată,
Nu-i mai sărută nimeni talpa blândă,
Să umble-apoi prin iarbă, schiopătândă,
De teamă nu cumva mersul, durutul,
Le va strivi poeților sărutul…
Tu, înger blond, înalt, solemn, senin,
Pe care stea vei fi, cànd am să vin?
Așteaptă-mă, Bătrâne, o secundă,
Un anotimp, un an, un timp, o undă,
C-am să ajung și eu, chiar fără hartă,
Cu strune rupte, intr-un Limb de Artă,
Oftând ușor, în zboruri largi, andine:
Ce greu a fost, în Lume, fără tine…
miercuri, 31 martie 2021
by 
Array
A trecut ceva timp, de la atacul informatic direct, de foarte rea-credinţă, prin care revista universală de creaţie şi atitudine culturală ARMONII CULTURALE (www.armoniiculturale.ro, înfiinţată la Adjud în februarie 2011), a fost desfiinţată aproape în totalitate. Dispariţia din spectrul online a acestei reviste, devenită în scurt timp valoroasă, prin numele care şi-au adus contribuţia la construirea acesteia, a constituit un real motiv de regret pentru cei peste 900 de colaboratori, de pe cinci continente. În perioada activităţii sale online, revista Armonii Culturale s-a constituit într-un pol pozitiv de atragere a scriitorilor valoroşi, atât din ţară, cât şi din diaspora..