Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Întrebări

Eugen Serea – Întrebări

Eugen Serea
Întrebări

Cerule, te rog, răspunde-mi, către iad când ne zorim:
Pentru ce să ne mai naștem dacă tot o să murim?
Cine oare e nebunul care predică-n pustiu
Despre Dragostea de Tată în blestemul unui Fiu?
Cum de s-a putut, prin veacuri, ca
Iubirea de la Cruce
S-o forțăm să fie crimă cât un om nu poate duce?
Unde este înțeleptul care știe să răspundă
Cum, din toate, doar Lumina-i și Corpuscul dar și Undă?
Oare cheile științei despre Dumnezeu și om
Cine le-a ascuns și unde, în ce chip, sub care Dom?
Ce-ntuneric ne învață, cum că Veșnicul Părinte
E născut din frig și teamă doar în cei fără de minte?
Care demon ne îndeamnă s-aruncăm printre stafii
Și-n containere infecte pruncii nenăscuți, de vii?
Ce abis încearcă-n taină până-n ochi să ni se-ntindă
Dimineața, când rânjește, hâd, străinul din oglindă?
De ce se-nfioară omul când se cercetează-n sine?
Cum vom îndrăzni iertarea de urgia care vine?
Cui i-am dat suflet pe aur, înc-odată și-nc-odată,
Cerșind slavă și putere de la al minciunii tată?
Dacă banul ne conduce și ne închinăm doar lui,
De ce, când avem de toate, fericire totuși nu-i?
Unde-s eu, copilul, Doamne? Astăzi vârsta-mi bate-n geam,
Nu știam ce știu acuma, însă eram viu: plângeam…

( vol. Ninsoare în august)

Facebooktwitterby feather