Your message has been sent, you will be contacted soon
Revista Armonii Culturale

Call Me Now!

Închide
Prima pagină » Poezie » Eugen Serea – Nopțile cu lună plină

Eugen Serea – Nopțile cu lună plină

Eugen Serea
Nopțile cu lună plină

În nopțile cu lună plină
Vin demonii de mi se-nclină
În fața fricilor caline,
Cu zbateri negre, cristaline…

Și în acorduri ne-ncetate,
Din lumea mea, tristă cetate,
Coboară pe un drum abrupt
Prin Apele din dedesubt…

Pe malul sufletului greu,
Îngenuncheați ,,Eu”-lui meu,
I-aduc ofrande pe măsură
De hulă, deznădejde, ură…

Și-ntr-o părelnică sfială
Și-închină voia bestială
Ca unui zeu de lut, mărunt:
Nici prea pleșuv, nici prea cărunt…

Iar eu rămân târziu și gol,
Un biet actor fără de rol,
Când se întorc, ca vraja-n rună
Pe podul razelor de lună…

Și-n liniștea de schit, adâncă,
Abia prelins prin mintea stâncă,
Un strop din Apele de sus
Înmoaie ochiul meu răpus…

Știu!…Inima îmi bate încă:
Iisus!…Iisus!… Iisus!…Iisus!…

( vol. Ninsoare în august)

Facebooktwitterby feather