Eugen Serea
Pax

N-o să mai plec de azi în Cruciade,
Războaiele nu mi-au plăcut nicicând,
Dar m-am trezit victorios, la rând,
Mai „a la Pirus”, mai ca Miltiade
Și am rămas doar cu un gust amar
Al vremii ce trecut-a în zadar.

Nu vreau să mă mai zbat să am dreptate,
Nu-mi trebuie statui, imnuri, slăviri,
Numai un prunc al Marilor Uimiri
Doresc să mai rămân, lângă cetate,
Să-mi facă, peste noapte, orice vor
Flămânde fiare: oamenii mă dor.

Nu-i un câștig să lupți sub false steme,
Străinele stindarde să le ții
Întotdeauna sus, noapte și zi,
Sub ploaia de săgeți și de blesteme
Și-ntr-un târziu, să te întorci rănit
La cuib în care puii n-ai hrănit.

Vor zice unii: „Fii fără de grijă!
Vom duce mai departe lupta ta,
Doar lasă-ne cămașa grea, de za
Și pavăza, cu urmă rea de schijă!
Întoarce-te cu pace la cei dragi
Pe un alt drum, cum au făcut trei magi.”

Adio deci, prieteni, pe vecie,
Nu voi mai fi bătrânul mercenar
Care ucide razele de Har,
Ci doar un însetat de Apă Vie;
Spre miazănoapte, mai către apus,
Am un schelet în raniță de dus.

Am să ajung cu bine la Hotarul
Care desparte îngerul de drac;
De șapte piei de șarpe mă dezbrac,
Din oasele de-un alb curat, ca varul,
Voi împleti aripi de zbor înalt,
De-aici către Tărâmul Celălalt.

Străin de interesele meschine
Servite-o viață-ntreagă celor mari,
M-oi odihni, o eră, în pulsari
De crimele mâniilor divine,
Nedumerit dacă sunt viu sau mort,
Corabie fantomă trasă-n port…

În urma mea, mai vechi, mai noi conflicte,
La fel ca pân-acuma, fără sens,
Vor văluri ocean de patimi, dens,
Cu sacrilegiul albelor delicte;
Înalții, adunați în Sfânt Conclav,
Vor da edict: a mai murit un sclav…

miercuri, 22 iunie 2022

by

Referinţă Bibliografică

Eugen Serea – Pax/ Revista Armonii Culturale, ISSN: 2247-1545. Adjud, Vrancea, RO/ Ediția: 23 iunie 2022